Muzeul Apelor Mihai Băcescu (Fălticeni)

Bucuria nespus de mare a vizitatorilor, mai cu seamă a celor tineri, este atunci când ajung la partea vie a muzeului: acvariile.

În cele 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litrii de apă, trăiesc numeroase specii de peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi raci, încântând ochiul vizitatorului prin dimensiunile şi coloritul lor variat.

Participând la numeroase expediţii oceanice, descoperind numeroase specii de peşti şi crustacei, academicianul Mihai Băcescu a dăruit muzeului peste șapte sute de exponate, între care câteva pot fi considerate de excepţie: bureţi de mare, corali, calmari, homari, stele şi arici de mare, sturioni, şerpi veninoşi, broaşte ţestoase, crocodili… alături de un însemnat număr de lucrări în diverse domenii: folclor botanic, zoologie, ecologie terestră şi marină, muzeologie.

Toate acestea sunt expuse în două săli, ca un omagiu adus savantului Mihai Băcescu, muncii sale de cercetare şi autor a peste 478 de lucrări ştiinţifice originale publicate singur s-au cu colaboratori din ţară şi străinătate.

Muzeul Apelor Mihai Băcescu din Fălticeni se prezintă cu o puternică personalitate ştiinţifică, un loc de maximă incandescenţă spirituală, deschis tuturor iubitorilor de cultură din ţară şi de peste hotare, un veritabil propagator al dragostei şi grijii pentru cea mai de seamă resursă a Terrei: APA. Întregul muzeu – preciza în acelaşi an, 1982, domnul academician Mihai Băcescu – este un strigăt de avertizare pentru salvarea naturii, a darului ei cel mai de preţ, apa. Viaţa nu poate fi concepută fără apă. Trăiesc cu credinţa că voinţa oamenilor nu va lăsa acest strigăt să rămână fără răspuns. Păstraţi puritatea apelor! Iubiţi apele!

Compartimentul dioramelor, reprezentat prin nouă ecosisteme, ne plimbă privirea de la Râul Moldova până la Oceanul Atlantic.

Intitulate Râul Moldova, Iazul Fălticenilor, vara, Iazul Fălticenilor, iarna, Barajul de la Bicaz, Delta Dunării, Efectele negative ale poluării, Secţiune prin Marea Neagră, Foca Mării Negre şi Oceanul Atlantic, aceste diorame ne prezintă flora şi fauna caracteristice acestor zone.

Zestrea muzeului este îmbogăţită pe deplin şi cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configuraţia reliefului subacvatic.

Donat în 1986, globul geografic a fost executat cu măiestrie şi cu o exactitate milimetrică, pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către domnul Isaic Neculai din Vadu Moldovei, profesor de geografie.

În două săli din cadrul Muzeului Apelor Mihai Băcescu din Fălticeni sunt rememorate aspecte ale primului muzeu din localitate, câteva exponate evocând natura pasiunilor şi preocupărilor profesorului Vasile Ciurea.

Sunt reprezentate aproape toate secţiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii.

Un exponat de mare valoare este Trăsurica executată de Leon Camnino timp de 35 de ani, numai în briceag. A fost expus în 1937 în Expoziţia Universală de la Paris.

Vizitarea propriu-zisă a muzeului începe cu o istorie a apelor şi cu sala uneltelor vechi de pescuit.

Leasa, vârşa, sacul de fund, etera, crâsnicul, volocul, ostia şi prostovolul amintesc de uneltele prohibite din zonele de şes, de deal şi de munte, alături de o barcă veche din lemn de salcie roşie, de peste trei sute de ani, monoxila, pe care o foloseau pescarii pe canalele Dunării la Brăila.