Tinovul de la Românești
Tinovul de la Românești este un sit de importanță comunitară parte a rețelei europene Natura 2000, localizat în zona cătunului Românești din comuna Coșna, județul Suceava.
Situl se întinde pe o suprafață de 21 hectare, la altitudini cuprinse între 862 și 882 metri, cu o medie de 877 metri.
Zona protejată se află în extremitatea vestică a județului Suceava, aproape de limita teritorială cu județul Bistrița-Năsăud, fiind accesibilă de pe drumul național DN 17 care leagă orașul Vatra Dornei de municipiul Bistrița.
Situl adăpostește două tinoave de interes comunitar prioritar, recunoscute pentru diversitatea structurală și floristică deosebită. Acestea reprezintă ecosisteme rare și fragile, formate prin acumularea în timp a turbei în condiții speciale de umiditate și temperatură. Stratul de turbă atinge aici grosimi considerabile, ajungând până la trei metri.
Zona face parte din bioregiunea alpină, fiind încadrată în ecoregiunea Podișului Sucevei.
Istoric
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile numărul 1964 din 13 Decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Tinovul s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Teșna, cu afluentul său Fundoaia. În baza orizontului inferior de turbă apare un orizont de argilă plastică impermeabilizată printr-un nivel hidrostatic ridicat.
În imediata vecinătate a celor două suprafețe incluse în sit curge Pârâul Teșna, cu afluentul său principal Fundoaia.
Caracteristici unice și remarcabile
Habitate protejate. Situl găzduiește trei tipuri de habitate de interes comunitar prioritar: turbării active, turbării împădurite în care crește pinul silvestru și păduri acidofile de molid. Capacitatea de regenerare deosebită a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat este foarte mare.
Flora. Vegetația este dominată de plante caracteristice zonelor umede și acide. Printre cele mai importante specii se numără curechiul de munte (Ligularia sibirica), plantă relict glaciar de interes comunitar, și gălbenelele. În cadrul turbăriilor cresc pini silvestri, iar în zonele înconjurătoare se dezvoltă păduri acidofile de molid.
Solurile. În sit predomină solurile hidromorfe, cu subtipurile gleic tipic și gleic turbos, histosolurile de tip turbos tipic și cambisolurile cu sol brun acid.
Clima. Situl se înscrie în ținutul climatic montan răcoros de munte, cu topoclimate de depresiune și de vale. Temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt sub -6°C, iar cele ale lunii iunie nu trec de 14°C. Cantitatea medie de precipitații are valori de peste 600 milimetri. Gerurile târzii și timpurii sunt destul de frecvente, iar stratul de zăpadă se menține mult timp.
Fauna. Fauna tinovului este constituită dintr-un spectru bogat de nevertebrate caracteristice zonelor umede, cu multe specii de organisme microscopice. Fauna de nevertebrate include specii de gândaci, lăcuste și cosași, libelule și fluturi. Fauna de amfibieni și reptile cuprinde specii precum buhaiul de baltă cu burta galbenă, broasca mare de lac, broasca râioasă verde, salamandra, năpârca și șopârla de câmp. Dintre păsări au fost văzute frecvent în sit ciocănitoarea neagră și ciocănitoarea pestriță mare alături de multe alte specii cuibăritoare precum pitigoi, cinteze, aușei și silvii.
Ce se poate vizita
Tinovul de la Românești nu beneficiază de infrastructură de vizitare amenajată.
Cele două enclave ale sitului se pot observa de la distanță, fiind limitrofe localităților Teșna și Coșna.
Accesul în perimetrul tinovului presupune traversarea unor proprietăți private pentru care este necesară obținerea în prealabil a acceptului proprietarilor.
Vizitatorii pot observa ecosistemul specific tinovului, vegetația caracteristică și, cu puțin noroc, unele dintre speciile de păsări sau amfibieni care trăiesc în zonă.
Durata recomandată pentru vizitare
Având în vedere lipsa infrastructurii de vizitare și accesul limitat, observarea sitului de la distanță poate dura aproximativ 30-60 de minute.
Mențiuni
În cele două enclave ale sitului se poate ajunge pe jos, fiind limitrofe localităților Teșna și Coșna, în care se ajunge pe DN 17 (Vatra Dornei – Bistrița Năsăud). Nu există locuri de parcare amenajate special pentru vizitatori.
Se recomandă îmbrăcăminte adecvată pentru munte, stratificată, cu geacă impermeabilă și coupe-vent. Încălțăminte rezistentă la apă, de preferință bocanci de munte, este esențială având în vedere caracterul mlăștinos al terenului.
Terenul mlăștinos prezintă pericol de înnămolire. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea vegetației, perturbarea faunei, aprinderea focurilor și aruncarea deșeurilor. Fotografierea în scop comercial se poate face doar cu avizul custodelui ariei protejate, cu plata tarifului aprobat. Gerurile târzii și timpurii sunt frecvente, iar în timpul iernii stratul de zăpadă se menține mult timp.
Vizitatorii trebuie să respecte proprietățile private și să obțină acordul proprietarilor înainte de a traversa terenurile acestora. Este interzisă utilizarea de detergenți pentru spălare în apele curgătoare din imediata apropiere a sitului. Animalele de companie trebuie ținute în lesă pentru a nu perturba fauna sălbatică.
Cele mai favorabile perioade pentru vizitare sunt sfârșitul primăverii (mai-iunie) și vara (iulie-august), când vegetația este în plină dezvoltare și temperaturile sunt mai blânde. Toamna timpurie (septembrie) oferă de asemenea condiții bune de vizitare, cu peisaje colorate de frunzișul care își schimbă culoarea.
Cod
ROSCI0245
Program de vizitare
Situl poate fi observat în timpul zilei, în funcție de condițiile meteo și de obținerea prealabilă a acordului proprietarilor de terenuri pentru traversare.
Tarife de vizitare
Accesul în sit este gratuit.
Contact
comuna Coșna, județul Suceava, România