Munții Rarău Giumalău
Munții Rarău Giumalău este o arie de protecție specială avifaunistică din cadrul rețelei Natura 2000 întins pe 2.186 de hectare în nordul Carpaților Orientali, pe teritoriul județului Suceava.
Situl se găsește în masivul muntos Rarău-Giumalău și acoperă zone din municipiul Câmpulung Moldovenesc și comunele Crucea, Dorna Arini, Stulpicani și Pojorâta.
Terenul se întinde la altitudini cuprinse între 818 metri și 1.649 metri, fiind poziționat în bazinele hidrografice superioare ale Moldovei și Bistriței.
Aria protejată a fost desemnată în octombrie 2007 pentru conservarea a 61 de specii de păsări, reprezentând unul dintre cele mai importante refugii pentru avifauna montană din România.
Situl asigură protecția unor specii emblematice precum acvila de munte, cocoșul de munte, ciocănitoarea de munte și buhă mare. Masivul Rarău este cunoscut din 1541, când purta numele de Dodu, iar denumirea actuală ar proveni de la domnul Moldovei, Petru Rareș.
Zona include patru arii naturale protejate de interes național: Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pietrele Doamnei și Fânețele Montane Todirescu.
Istoric
Situl ROSPA0083 a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în octombrie 2007, ca parte a rețelei europene Natura 2000, pentru protejarea habitatelor critice ale păsărilor montane.
Aria se suprapune peste situl de importanță comunitară ROSCI0212 Rarău – Giumalău, formând împreună un complex ecologic de 2.547 hectare.
Inițiativa conservării pădurilor seculare din zonă datează din primele decenii ale secolului XX. Codrul Secular Slătioara a fost propus ca rezervație încă din 1904 și 1907, iar Codrul Secular Giumalău a primit statut de protecție în perioada interbelică. Aceste păduri au fost recunoscute pentru valoarea lor ecologică excepțională, fiind printre ultimele exemple de ecosisteme forestiere mature din Carpații Orientali.
Masivul Rarău adăpostește în partea nordică formațiunile geologice Pietrele Doamnei, stânci calcaroase ruiniforme care s-au format din calcare mezozoice depuse în mări calde acum aproximativ 140 de milioane de ani. Stâncile conțin fosile de scoici, amoniți, belemniți, brahiopode și corali, oferind mărturii ale evoluției geologice a regiunii.
Caracteristici unice și remarcabile
Suprafața sitului este acoperită în proporție de 84% cu păduri montane mature, dominate de molid și brad, care ating dimensiuni remarcabile. Compoziția forestieră include molid, brad, fag, paltin de munte, pin silvestru, tisă, ulm de munte, scoruș de munte, mesteacăn, plop tremurător și salcie de munte.
Relieful accidentat, cu versanți abrupți și formațiuni calcaroase, a creat condiții ideale pentru cuibărirea păsărilor de pradă. Valea are porțiuni de tip canion și stâncării impresionante, favorabile cuibăritului acvilei de munte și buhei mari. În sit au fost identificate între două și cinci perechi de buhă mare, una dintre cele mai rare specii de rapace nocturne din România.
Cocoșul de munte găsește aici habitatul preferat în pădurile de conifere mature, cu zone umbroase și tufe cu fructe de pădure. Specia, cu masculi ce pot cântări până la patru-cinci kilograme, efectuează spectaculosul ritual de împerechere numit „rotitul cocoșului de munte” la sfârșitul iernii, de obicei în aprilie.
Ciocănitoarea de munte, un relict glaciar, cuibărește în pădurile de brad și molid la altitudini mari. Specia, ce are doar trei degete în loc de patru ca restul ciocănitorilor, se hrănește cu larve de coleoptere pe care le extrage decojind scoarța coniferelor moarte sau muribunde.
Situl include Rezervația Științifică Peștera Liliecilor, ce adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din nordul țării. Conform inventarierii din 2016, în peșteră hibernează peste trei mii de exemplare din cinci specii de chiroptere.
Pietrele Doamnei reprezintă una dintre cele mai spectaculoase formațiuni geologice din Carpații Răsăriteni. Dantelele calcaroase formează un ansamblu unic de turnuri cu înălțimi între sub zece metri și peste 70 de metri, rezultate prin fragmentarea produsă de procesele de îngheț-dezgheț asupra unui vârf calcaros masiv.
Ce se poate vizita
Situl oferă acces pe numeroase trasee turistice marcate care traversează pădurile seculare și ajung la puncte de belvedere spectaculoase. Vizitatorii pot explora versanții împăduriți, pajiștile alpine și formațiunile stâncoase, respectând regulile de protecție a ariei.
Traseele duc spre vârfurile Rarău (1.651 metri) și Giumalău (1.857 metri), oferind panorame asupra Carpaților Orientali. Punctele de belvedere permit observarea peisajului montan caracterizat de creste împădurite, văi adânci și foreste întinse.
Rezervațiile forestiere Codrul Secular Slătioara și Codrul Secular Giumalău păstrează păduri de molid și brad cu arbori seculari, unii având vârste de peste 130 de ani. Accesul în aceste zone este permis pe traseele marcate, dar camparea și focul sunt interzise pentru protejarea ecosistemelor sensibile.
Observarea păsărilor se poate face de-a lungul traseelor montane, mai ales în dimineața devreme sau seara, când activitatea avifaunei este intensă. Speciile caracteristice pot fi văzute sau auzite în habitatele lor preferate – ciocănitori în pădurile de conifere, cocoși de munte în zonele cu tufe de afin, și rapace în apropierea stâncăriilor.
Durata recomandată pentru vizitare
O vizită completă a ariei necesită minimum o zi întreagă pentru parcurgerea unui traseu montan până la punctele de observație principale și întoarcerea în siguranță.
Traseele variate oferă opțiuni între trei-patru ore pentru itinerarii scurte și șase-zece ore pentru traversări complete.
Pentru explorarea mai multor zone ale sitului și observarea atentă a biodiversității, se recomandă alocarea a două-trei zile, cu posibilitatea de cazare în cabane montane din zonă.
Perioada recomandată pentru o vizită este primăvara târzie și vara, când vremea este favorabilă și păsările sunt active în perioada de reproducere.
Mențiuni
Accesul auto se face pe DJ 175A și DJ 175B din localitățile Câmpulung Moldovenesc sau Chiril. Până la Cabana Rarău (1.540 metri) se poate ajunge cu mașina pe drumul asfaltat de la Câmpulung Moldovenesc, iar în zonă există spații de parcare neamenajate. Pentru alte zone ale sitului, accesul se face pe drumuri forestiere cu grad variabil de dificultate, unele necesitând vehicule adaptate terenului dificil.
Pe traseele turistice există poieni montane și zone naturale unde vizitatorii se pot odihni.
Se recomandă îmbrăcămintea pe straturi, adaptată sezonului.
Accesul în Rezervația Științifică Peștera Liliecilor este interzis publicului larg, fiind permis doar cercetătorilor pentru inventarierea anuală a populațiilor de lilieci. În rezervațiile forestiere seculare, camparea și focul sunt strict interzise pentru protejarea ecosistemelor.
Unele trasee sunt accesibile doar în sezonul cald, deoarece iarna prezintă risc de avalanșă sau formare de gheață periculoasă. Traseele cu grad ridicat de dificultate, precum cel prin Valea Caselor spre Șaua Ciobanilor, necesită condiție fizică foarte bună și experiență montană.
Vremea montană se schimbă rapid, chiar și vara pot apărea furtuni și ceață densă care reduc vizibilitatea. Nu se recomandă plecarea pe trasee fără verificarea prognozei meteo. În cazul deteriorării vremii, turiștii trebuie să coboare imediat sau să caute adăpost în cabane.
Pe trasee există zone cu doborâturi de arbori și teren accidentat. Atenție sporită este necesară pe porțiunile cu stâncării, unde căderea de pietre poate prezenta pericol. Se recomandă deplasarea în grup și anunțarea unui contact de încredere despre traseul ales.
Vizitatorii trebuie să respecte regulile ariei protejate: nu se lasă deșeuri, nu se fac zgomote puternice care deranjează fauna, nu se aprind focuri în afara locurilor special amenajate, nu se culeg plante sau deranjează animale. Observarea păsărilor se face de la distanță, fără a le speria sau perturba cuiburile.
Pădurea oferă habitat pentru carnivore mari – urși, lupi și linx. Deși întâlnirile sunt rare, turiștii trebuie să facă zgomot moderat pe trasee pentru a-și semnala prezența și a evita surprinderea animalelor. Nu se lasă alimente la vedere și nu se hrănesc animalele sălbatice.
Semnalul telefonic poate fi slab sau absent pe porțiuni întregi ale traseelor. Este esențială cunoașterea traseului înainte de plecare și respectarea marcajelor.
Perioada optimă pentru vizitare este mai – septembrie, când vremea este stabilă și traseele sunt accesibile. Primăvara târzie (mai – iunie) este ideală pentru observarea păsărilor în perioada de cuibărit și cântul cocoșului de munte. Vara (iulie – august) oferă condiții meteo favorabile și vegetație bogată. Toamna (septembrie – octombrie) impresionează prin culorile pădurilor. Iarna (decembrie – martie) este recomandată doar montaniarilor experimentați și bine echipați, deoarece traseele sunt dificile, cu risc de avalanșă și gheață. Aprilie este perioada rotitului cocoșului de munte, dar vremea poate fi încă capricioasă.
Cod
- ROSPA0083 – arie naturală protejată de interes comunitar / arie de protecție specială avifaunistică
Program de vizitare
Aria protejată este deschisă publicului pe tot parcursul anului, dar accesul pe trasee trebuie adaptat condițiilor meteo și sezonului.
Nu există restricții orare, dar plecarea pe trasee trebuie planificată astfel încât întoarcerea să se facă pe lumină naturală, înaintea înserării.
Tarife de vizitare
Accesul în sit este gratuit.
Contact
județul Suceava, România