Mănăstirea Mirăuți (Suceava)
Mănăstirea Mirăuți este un lăcaș de cult ortodox situat în municipiul Suceava
Considerată cea mai veche biserică din orașul Suceava, acest lăcaș de cult reprezintă unul dintre monumentele religioase de importanță națională din România.
Importanța istorică și culturală a Mănăstirii Mirăuți este deosebită, fiind prima catedrală mitropolitană a Moldovei între anii 1402-1522. Aici au fost miruiți domnitorii Moldovei, inclusiv Ștefan cel Mare, iar timp de aproape două veacuri, lăcașul a găzduit moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Istoric
Mănăstirea Mirăuți a fost construită de domnitorul Petru I Mușat în secolul al XIV-lea (între anii 1375-1391), pe locul cunoscut în vechime sub numele de „Dealul Tatarilor”. Prima atestare documentară a bisericii datează din 11 februarie 1388.
În 1402, lăcașul a devenit sediul Mitropoliei Moldovei, după recunoașterea de către Patriarhia de Constantinopol a mitropolitului Iosif I. Un an mai târziu, Alexandru cel Bun a depus aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Ștefan cel Mare a renovat biserica, fiind considerat al doilea mare ctitor al lăcașului. În această biserică a fost înmormântată și prima sa soție, Evdochia de Kiev, în 1467.
În 1514, din cauza devastărilor provocate de războaiele cu polonii, Bogdan al III-lea a început construirea unei noi catedrale mitropolitane, finalizată în 1522 de fiul său, Ștefăniță Vodă. În 1589, Petru Șchiopul a mutat moaștele Sfântului Ioan cel Nou la noua catedrală.
După secole de abandon, biserica a fost restaurată în 1996-1997, când s-a descoperit o criptă de cărămidă cu sicriul Doamnei Evdochia. În 2023, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a reînființat lăcașul ca așezământ monahal.
Caracteristici unice și remarcabile
Mănăstirea prezintă elemente arhitecturale gotice specifice secolului al XIV-lea, cu asemănări cu Cetatea de Scaun a Sucevei, inclusiv prezența unor cărămizi smălțuite identice cu cele din cetate.
Lăcașul păstrează fresce de valoare deosebită care înfățișează scene biblice, iar unul dintre elementele unice este pictura cu Împăratul Francisc Iosif I, care a supraviețuit chiar și perioadei comuniste, fiind protejată de o icoană.
Descoperirile arheologice din anii ’90 au relevat 32 de morminte și o criptă de cărămidă în stare aproape intactă, unde se află sicriul Doamnei Evdochia de Kiev.
Ce se poate vizita
Vizitatorii pot admira:
- biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe;
- frescele medievale cu scene biblice;
- arhitectura gotică specifică secolului al XIV-lea;
- cripta de cărămidă descoperită în restaurarea din 1996-1997;
- incinta mănăstirii cu amenajările moderne pentru viața monahală;
- curtea mănăstirii.
Periodic, cu ocazia unor evenimente religioase importante, moaștele Sfântului Ioan cel Nou sunt aduse aici în procesiune de la Catedrala Arhiepiscopală.
Durata recomandată pentru vizitare
30-45 de minute pentru o vizită completă.
Facilități
–
Observații
Există posibilitatea de parcare în zona străzii Mirăuți, în apropierea mănăstirii.
Se recomandă ținută decentă și respectuoasă, specifică vizitelor la lăcașuri de cult. Pantaloni lungi și tricouri cu mânecă lungă. Femeile trebuie să aibă capul acoperit și să poarte fuste lungi. Evitarea culorilor stridente.
Se recomandă respectarea programului de slujbe și a momentelor de rugăciune.
Se recomandă respectarea vieții monastice.
Hramul Sfântului Gheorghe este în data de 23 aprilie.
Monumente istorice
-
Biserica Sf. Gheorghe – MirăuţiSV-II-m-A-05475secolele XIV / XVII
Program de vizitare
Zilnic, cu respectarea programului de slujbe religioase.
Tarife de vizitare
Acces gratuit.
Contact
strada Mirăuți, numărul 17, Suceava, județul Suceava, România