Mănăstirea Teodoreni (Suceava)

În anul 1472, pe locul unde se află astăzi mănăstirea, sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn la porunca lui Ștefan cel Mare. Aici au fost aduse domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica de lemn a fost arsă ulterior de turci.

Pe locul acestei bisericuțe, în anul 1597, postelnicul Teodor Movilă, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), a ctitorit actuala mănăstire de zid. Arhitectul constructor a fost Constantin Batiște, cumnat cu Teodor Movilă și Ioan Vodă cel Cumplit. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate, Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova.

Biserica a fost reparată de boierii din familia Costin în secolul al XVII-lea. În 1664, domnitorul Eustratie Dabija și Miron Costin au închinat mănăstirea către Mănăstirea Sfântul Pavel de la Muntele Athos, instalându-se călugări greci.

Biserica a fost devastată în timpul războiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile fiind arse și zidurile prăbușite. În 1785 s-au efectuat lucrări de restaurare. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la desființarea mănăstirii, aceasta devenind biserică parohială.

În perioada Primului Război Mondial, chiliile au fost folosite de armata austriacă ca și cazarmă, fiind distruse de incendiul din 11 septembrie 1917. În anii 1986 și 1993 au avut loc ample lucrări de restaurare.

În 1992, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reînființat Mănăstirea Teodoreni ca mănăstire de maici.