Tinovul Mare Poiana Stampei

Vegetaţia mlaştinii este puternic influenţată şi modelată de prezenţa muşchiului de turbă, pe alocuri înălţându-se zone bombate numite muşuroaie, populate, la fel ca şi întreaga mlaştină, cu diferite specii de plante vasculare ierboase şi lemnoase. Plantele lemnoase care se dezvoltă în aceste zone sunt merişorul, afinul şi răchiţelele, care trăiesc şi în restul păturii de muşchi alcătuită în acest sit din 11 specii de muşchi de turbă. Acestora li se asociază şi specii de muşchi de pământ, dintre care amintim bungeacul şi jabia. Alte plante ierboase din mlaştinile oligotrofe sunt reprezentate de pedicuţă, brădişor, ferigi (feriga de baltă, feriga cartusiană şi feriga de mlaştină), iarbă albastră, ţepoşică, bumbăcariţă, păiuş, târsă, viţelar, mâna Maicii Domnului, sclipeţi, coacăz, nu-mă-uita, ochiul şarpelui, rusuliţă, rotungioară, roua cerului şi mai multe specii de rogoz. În stratul vegetal de sub copaci există un depozit de muşchi de turbă dezvoltat sub forma muşuroaielor cu bumbăcariţă şi afin negru, alături de care mai apar pufuliţele, ruginarea şi afinul de turbă, iar în bălţi întâlnim pipirigul cerbilor. În şănţuleţele existente în jurul muşuroaielor, înierbate temporar sau constant acoperite cu apă, se întâlnesc adesea roua cerului, diferite specii de rogoz, pipirigul cerbilor, coada zmeului şi chiar trifoiştea. Multe din aceste specii se găsesc şi pe marginea bălţilor existente pe suprafaţa mlaştinii. Plantele lemnoase din mlaştina oligotrofă sunt reprezentate de pin silvestru, mesteacăn pufos, mesteacăn comun, iar spre margine apar mestecănaşul şi mesteacănul pitic, alături de anin alb, ienupăr pitic, ienupăr comun, iovă, jneapăn şi molid. Speciile de interes comunitar sunt curechii de munte, împreună cu un muşchi care creşte în zonele umede sub forma unor tufe laxe de culoare verde brun şi o altă specie de muşchi cu durată lungă de viaţă, care se dezvoltă pe trunchiurile arborilor. Toate aceste trei specii se găsesc într-o stare excelentă de conservare în sit