Satul Slătioara – Codrul Secular Slătioara – Fânețele montane Todirescu – Popii Rarăului – Vârful Rarău – Hotelul Alpin Rarău (Câmpulung Moldovenesc)

Traseul începe din satul Slătioara, în care se ajunge din Câmpulung Moldovenesc sau din Frasin.

 

Drumul străbate Valea Pârâului Şandru, iar după aproximativ trei kilometri de la drumul naţional părăsește Pârâul Şandru, urcând pe versant, prin pădure, spre pasul de culme Prihodişte, aflat la 883 metri altitudine. Culmea oferă o vedere panoramică, în stânga, spre Obcina Boului (1.036 metri) şi Arşiţa Caprei (1.126 metri), iar în dreapta, spre Pietrele Arse (1.020 metri) şi Vârful Mare (1.164 metri).

 

Din şa, drumul coboară pe valea Pârâului Prihodiştea, prin pădure, pentru ca apoi să intre în sat. După traversarea comunei Slătioara, după primul pod, la numai o sută de metri se merge spre dreapta. Din intersecţie, marcajul triunghi roşu călăuzeşte traseul până după cantonul silvic.

 

Al doilea drum de acces spre Slătioara este cel din Frasin spre Ostra. Din satul Stulpicani, pe şosea modernizată, drumul local se înscrie pe valea pârâului Gemenea, până în dreptul satului omonim, urmând apoi valea Slătioarei pe aproximativ 19 kilometri.

 

De la cantonul silvic, aflat la capătul de vest al satului Slătioara, drumul traversează aria protejată Codrul secular Slătioara, ceea ce impune anumite restricţii în circulaţia turistică, decurgând din normele legale în vigoare. După un scurt popas în poieniţa din faţa cantonului silvic, numită La Pârâu, unde se află un izvor cu apă potabilă, traseul continuă prin curtea cantonului, pe drumeagul străjuit de molizi – adevărată alee naturală – spre codrul secular, monument al naturii.

 

După cantonul silvic se traversează puntea și se face la dreapta, de aici traseul străbătând pe o scurtă distanţă zona de protecţie, apoi numai codrul, cale de aproape trei ore, pe Bâtca cu Plai, având în dreapta Pârâul Ursului şi Bâtca Leşi, iar în stânga Pârâul lui Ion şi Bâtca Neagră.

 

Poteca din codru este când lină, când pieptişă, cerând eforturi mai mari şi popasuri mai dese. În apropierea potecii, la mică distanţă de la începerea urcuşului, se întâlnesc primele exemplare de molizi seculari. Prin masivitatea lor – datorată nu numai înălţimii, dar şi grosimii trunchiurilor – sunt de-a dreptul impresionanţi. Tot aici se pot observa cioturile unor molizi uriaşi, în vârstă de trei-patru sute şi chiar cinci sute de ani. În rezervaţia a cărei suprafaţă este de 854,30 de hectare (inclusiv suprafaţa rezervaţiei din Muntele Todirescu, circa 44 hectare) sunt ocrotiţi nu numai arborii molidul, tisa, fagul, paltinul de munte, ci şi o serie de alte plante, ca papucul doamnei, tulichina pitică, foia grasă, vulturica, crinul de pădure, iar pe stâncării albumiţa sau floarea de colţ.

 

La ieşirea din codru, traseul străbate o altă arie protejată, Fânețele montane Todirescu, în care sunt ocrotite ghinţura, sângele voinicului, floarea de colţ, arginţica, gălbinarea, foia grasă, curechiul de munte, bulbucii, arnica, poroinicul, bumbăcariţa, tufişuri de ienupăr pitic, pâlcuri de jneapăn…

 

Din Fânețele montane Todirescu (unde întâlnim traseul de culme – bandă roşie), cărarea trece pe sub vârful muntelui Todirescu (1.487 metri), care rămâne imediat în dreapta, după care trece din nou printr-o fâşie de pădure.

 

Poteca continuă de aici înainte, numai pe pajiştea subalpină, lăsând în dreapta Popii Rarăului, alcătuiţi din turnuri semeţe de calcar, apoi prin Șaua Ciobanilor (1.550 metri) aflată între Popii Rarăului şi Rarău, după care trece printre Vârful Rarău (1.651 metri), în dreapta, şi Piatra Zimbrului, în stânga, ieşind în drumul neamenajat ce coboară în serpentine de la Vârful Rarău. Drumul continuă pe lângă Pietrele Doamnei, în stânga, ajungând la Hotelul Alpin Rarău.