Județul Suceava » Locuri » Arii naturale protejate » Acumulările Rogojești – Bucecea

Acumulările Rogojești – Bucecea

Acumulările Rogojești – Bucecea reprezintă o arie de protecție specială avifaunistică, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000, situată în nord-estul României, pe teritoriile județelor Botoșani și Suceava.

Situl se întinde pe o suprafață totală de 2.106 hectare și este format din două arii distincte: Acumularea Rogojești (735 hectare) și Acumularea Bucecea (340 hectare).

Aria protejată se află în zona Podișului Moldovei, la o altitudine cuprinsă între 263 și 322 de metri.

Din punct de vedere administrativ, situl acoperă teritoriile comunelor Mihăileni și Vârfu Câmpului din județul Botoșani, precum și ale orașului Siret și comunele Grămești, Hănțești și Zvoriștea din județul Suceava.

Acumularea Rogojești este situată la aproximativ 12 kilometri de la intrarea râului Siret în România, în aval față de orașul Siret și în amonte de satul Rogojești.
La 25 de kilometri în aval se află Acumularea Bucecea, amplasată în dreptul orașului Bucecea și comunei Hânțești.

Aria de protecție specială avifaunistică a fost desemnată prin Hotărârea Guvernului numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului numărul 971/2011.

Scopul pentru care acest sit a fost desemnat îl constituie conservarea speciilor de păsări de interes comunitar și a habitatelor în care acestea trăiesc. Situl prezintă o importanță ecologică majoră, fiind un refugiu vital pentru numeroase specii de păsări acvatice și migratoare.

Conform Planului de management aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor numărul 1098/2016, aria protejată găzduiește 11 specii de păsări cu stare de conservare favorabilă, inclusiv specii emblematice precum buhaiul de baltă, stârcul pitic și eretele de stuf.

Zona este recunoscută pe plan internațional prin platforma Birdingplaces ca unul dintre cele mai bune locuri din România pentru observarea păsărilor acvatice, atât în perioadele de migrație, cât și pe durata sezonului de cuibărire.

Istoric

Sistemul de acumulări pe Râul Siret a început să fie dezvoltat în perioada interbelică, dar lucrările majore au fost realizate în epoca modernă.

Barajul Rogojești a fost construit din pământ omogen cu materiale locale, fiind prevăzut cu un evacuator de beton tip stăvilar și cu mască de beton în amonte. Funcțiunea principală a acestui baraj este suplimentarea debitelor în Acumularea Bucecea din aval și alimentarea cu apă potabilă, precum și apărarea împotriva inundațiilor.

Barajul Bucecea, amplasat la 25 de kilometri aval de Acumularea Rogojești, a fost realizat din pământ omogen, cu diguri de închidere și un evacuator de beton tip mobil, cu mască de beton în amonte. Priza de apă, amplasată în prelungirea culeei mal stâng, este de tip gravitațional și deservește aducțiunea de apă Botoșani – Dorohoi. Funcțiunea principală a acestui baraj este alimentarea cu apă potabilă și industrială a localităților Botoșani, Dorohoi, Bucecea și altor comune din zonă, având și rol de apărare împotriva inundațiilor.

Acumulările sunt administrate de Administrația Bazinală de Apă Siret Bacău, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret. Suprafața bazinului hidrografic aferent Acumulării Rogojești este de 6.891 km², iar debitul mediu multianual în secțiunea barată este de 13,2 m³/s. Volumul total al lacului Rogojești a fost de aproximativ 53,85 milioane m³, conform măsurătorilor batimetrice din 2002, care au evidențiat o colmatare cu 3,48 milioane m³.

Protecția acestor zone umede a devenit o prioritate odată cu integrarea României în Uniunea Europeană și implementarea directivelor europene privind conservarea biodiversității.

Planul de management al sitului a fost elaborat în 2016 și prevede măsuri concrete pentru protecția habitatelor și a speciilor de păsări protejate.

Caracteristici unice și remarcabile

Aria protejată se caracterizează prin diversitatea habitatelor acvatice și terestre asociate. Cele două acumulări sunt formate în mare parte din luciu de apă și stufărișuri extinse, care oferă condiții ideale pentru cuibărirea și hrănirea păsărilor acvatice. Pe lângă aceste componente majoritare, situl mai cuprinde terenuri agricole, pajiști, mlaștini și suprafețe antropice reprezentate în special prin diguri.

Habitatele acvatice includ vegetație emersă (stufăriș, păpuriș), suprafețe de apă liberă de diverse adâncimi, maluri, diguri betonate, lăstărișuri inundate, terenuri agricole cultivate și pășuni. Stufărișurile sunt caracterizate de specii precum trestia comună, papura de lac și diverse specii de rogoz. Habitatele de mlaștini găzduiesc o vegetație specifică formată din specii adaptate la condițiile de umiditate ridicată.

Avifauna reprezintă principala valoare naturală a sitului. În conformitate cu Directiva numărul 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, aici au fost identificate specii importante precum: Buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), una dintre cele mai greu de observat păsări, care preferă să stea ascunsă în stuf, Stârcul pitic (Ixobrychus minutus), pasăre timidă cu mecanisme remarcabile de camuflare, Eretele de stuf (Circus aeruginosus), principala pasăre de pradă din zonele stufizate, Chirighița cu obraji albi (Chlidonias hybrida), specie care cuibărește pe lacuri, Piciorongul (Himantopus himantopus), deținător al recordului pentru cele mai lungi picioare în raport cu proporțiile corporale, Bătăușul (Philomachus pugnax), Egreta mare (Casmerodius albus), Egreta mică (Egretta garzetta), Lebăda cucuiată (Cygnus olor) și Gâsca cu frunte albă (Anser albifrons).

Pe lângă speciile de păsări, în sit au fost identificate și alte specii protejate de amfibieni și reptile, precum tritorul cu creastă, buhaiul galben și brun, broasca de pădure, broasca verde și broasca țestoasă de apă europeană. În apele acumulărilor trăiesc diverse specii de pești, inclusiv clean, crap, caras, știucă, biban, scobar și avat.

Situl prezintă o importanță deosebită pentru păsările migratoare, fiind un loc de popas vital în rutele de migrație dintre nordul Europei și Africa. În perioadele de migrație, aici se adună număr mare de rațe, lișițe, cormorani, stârci, lilieci și pescăruși. Iarna, pe apele neînghețate pot fi observate diverse păsări acvatice, dar și acvila codalb, uliu de câmp și șoimi.

Sub aspect climatic, zona se situează la întrepătrunderea climatelor nordic, sudic, sud-vestic, vestic și estic, dominând un climat temperat continental. Iernile pot fi geroase, iar verile sunt răcoroase. Durata medie de strălucire a soarelui variază între 1.800 și 2.000 de ore, iar umiditatea relativă a aerului depășește 78%.

Din punct de vedere geomorfologic, aria are relief de cuestă, cu relief deluros prezent de-a lungul culoarului Siretului. În zonă există roci sedimentare de tipul argilei, prafului și nisipului.

Ce se poate vizita

Vizitatorii pot admira peisajele naturale spectaculoase oferite de cele două acumulări și pot practica observarea păsărilor (birdwatching), una dintre principalele activități recomandate în zonă. Malurile acumulărilor oferă puncte de observație pentru păsările acvatice, stufărișurile extinse și vegetația specifică zonelor umede.

Pescuitul sportiv este permis, dar este strict reglementat prin Ordinul ministrului mediului numărul 1098/2016 privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0110. Pescuitul sportiv este permis doar de pe malurile acumulărilor, fiind interzis din și cu barca, indiferent de tipul ambarcațiunii.

Acumularea Rogojești poate fi accesată de pe drumul Siret-Botoșani, trecând de satul Mihăileni, unde există indicatoare către lacul de acumulare. Acumularea Bucecea poate fi vizitată din orașul Bucecea sau din satul Ionășeni. Ambele acumulări se află la aproximativ 25 de kilometri de municipiul Suceava și la distanță similară de municipiul Botoșani.

Pentru fotografii și iubitorii de natură, zona oferă oportunități excelente de surprindere a peisajelor acvatice, a păsărilor în habitat natural și a panoramelor oferite de întinderea apelor și stufărișurilor. Este recomandată vizitarea în perioadele de migrație (martie-mai și august – octombrie) pentru a observa cel mai mare număr de specii de păsări.

Durata recomandată pentru vizitare

Pentru o vizită relaxată care permite observarea păsărilor și admirarea peisajelor naturale se recomandă alocarea a două-patru ore pentru fiecare acumulare.

Vizitarea ambelor acumulări într-o singură zi necesită aproximativ cinci-șase ore, incluzând timpul de deplasare între cele două locații.

Pentru pasionații de birdwatching care doresc să observe cât mai multe specii, se recomandă vizite de minimum o zi întreagă, cu ședințe de observație în primele ore ale dimineții și la apusul soarelui, când păsările sunt cele mai active.

Mențiuni

Ambele acumulări pot fi accesate cu autoturismul pe drumuri publice. Pentru Acumularea Rogojești, accesul se face pe drumul național Siret-Botoșani, cu acces lateral către sat Mihăileni, de unde se ajunge la malul lacului. Pentru Acumularea Bucecea, accesul se realizează prin orașul Bucecea (malul stâng) sau prin satul Ionășeni (malul drept). Parcarea se poate face în zonele amenajate neoficial pe malurile lacurilor, dar nu există parcări special amenajate și semnalizate.

Se recomandă îmbrăcăminte confortabilă, pe straturi, adaptată sezonului.

În aria protejată există restricții. Este interzisă circulația cu ambarcațiuni de orice fel pe suprafața lacurilor. Pescuitul sportiv este permis doar de pe malurile acumulărilor, fiind strict interzis din și cu barca. Este interzisă perturbarea intenționată a speciilor de păsări protejate, în special în perioadele de cuibărire și creștere a puilor. Este interzisă deteriorarea sau distrugerea habitatelor speciilor protejate. Este interzisă colectarea sau recoltarea speciilor de floră și faună protejate. Nu este permisă aprinderea focului în zonele cu vegetație. Este interzisă aruncarea deșeurilor de orice natură.

Pericole potențiale. Malurile lacurilor pot fi alunecătoare, mai ales după ploi. Zonele cu vegetație densă pot ascunde șanțuri sau denivelări. În perioadele cu debite mari ale râului Siret pot apărea zone inundate. Prezența insectelor (țânțari, tăuni) în sezonul cald, mai ales în zonele cu stufăriș. Posibilitatea de alunecări de teren în zona vestică a lacului Rogojești. Lipsa semnalului de telefonie mobilă în anumite zone îndepărtate.

Evitați zgomotul puternic care ar putea deranja fauna sălbatică.

Nu vă apropiați de cuiburile păsărilor și nu tulburați animalele.

Respectați proprietatea privată în zonele limitrofe acumulărilor.

Pentru pescuit este necesară permisiunea de pescuit sportiv valabilă.

În perioadele de prohibiție la pescuit (primăvară), respectați strict interdițiile.

Vizitele sunt recomandate în grupuri mici pentru a minimiza impactul asupra faunei.

Nu lăsați animale de companie libere să rătăcească în zona ariei protejate.

Perioade recomandate de vizitat. Primăvara (martie-mai): perioadă excelentă pentru observarea migrației de primăvară și a păsărilor cuibăritoare. Multe specii sosesc în zonă pentru sezonul de reproducere. Vara (iunie-august): sezon de cuibărire, când pot fi observate păsările cu puii. Temperatura este plăcută, dar poate fi mai multă vegetație care să obstrucționeze vizibilitatea. Toamna (septembrie-octombrie): perioadă ideală pentru observarea migrației de toamnă. Număr mare de păsări migratoare fac popas în zonă. Iarna (noiembrie-februarie): pe apele neînghețate pot fi observate diverse specii de păsări acvatice iernatice, precum și păsări de pradă. Perioadă mai puțin recomandată din cauza condițiilor meteorologice dificile.

Cea mai bună perioadă pentru birdwatching este primăvara (martie – mai) și toamna (august – octombrie), când diversitatea speciilor este maximă datorită migrației. Orele optime pentru observarea păsărilor sunt dimineața devreme (la răsăritul soarelui) și seara (la apusul soarelui), când păsările sunt cele mai active.

Pentru evitarea deranjului faunei în perioadele sensibile, se recomandă evitarea zonelor de cuibărire în perioada aprilie-iulie, când păsările se reproduc și cresc puii.

Cod

  • ROSPA0110 – arie naturală protejată de interes comunitar / arie de protecție specială avifaunistică

Program de vizitare

Aria protejată este accesibilă publicului în orice zi a săptămânii, pe tot parcursul anului.

Nu există program de vizitare restricționat, însă se recomandă evitarea vizitelor nocturne pentru siguranța vizitatorilor și pentru a nu deranja fauna protejată.

Tarife de vizitare

Accesul în sit este gratuit.

Contact

județul Suceava, România

Scroll to Top