Lacurile Fălticeni

Situl se află în Podişul Sucevei şi include Lacurile Fălticeni care reprezintă un complex de acumulări de apă amenajate în amonte de Fălticeni pe cursul râului Şomuzul Mare (afluent al Siretului). Primul lac este chiar în oraşul Fălticeni (fiind compus din trei bazine de apă), după care urmează lacul Pocoleni, lacul Mihăieşti şi lacul Moara. Aceste complexe lacustre formează 85% din suprafaţa sitului şi sunt înconjurate de terenuri agricole, păşuni, fâneţe şi livezi. În unele zone ale lacurilor s-au format stufărişuri compacte care creează condiţii bune pentru cuibăritul diferitor specii de păsări. Vegetaţia specifică acestor zone este formată preponderent din stuf, papură, stânjenel de baltă, crin de baltă, mană de apă, alior de baltă, piciorul cocoşului şi pipiriguţ. Aici cuibăresc specii de păsări protejate în spaţiul comunitar precum: stârcul pitic (20-30 de perechi), buhaiul de baltă (până la patru perechi) şi eretele de stuf (până la cinci perechi). De remarcat este cuibăritul în această parte a ţării al chirei mici. Au fost semnalate mai multe sezoane de reproducere cu perechi cuibăritoare ale acestei specii în sit. Nu se cunosc multe astfel de cazuri de cuibărit al chirei mici în interiorul ţării, deoarece specia are un areal de reproducere care nu depăşeşte în mod normal Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie. În zonele limitrofe lacurilor, acolo unde există tufărişuri izolate, cuibăreşte sfrânciocul roşiatic. Plantele preferate de această specie protejată pentru instalarea cuibului sunt cele care formează desişuri greu de pătruns, precum porumbarul, măceşul sau păducelul. În timpul migraţiei de primăvară şi toamnă zeci de mii de păsări găsesc excelente condiţii de hrană şi odihnă pe lacurile Fălticeni. Raţa roşie (200-350 de exemplare) şi ferestraşul mic (200-280 de exemplare) sunt două specii de interes comunitar pentru conservare care se văd constant cu efective semnificative în sit. Alte specii cu prezenţă numeroasă în momentul pasajelor pe luciul de apă al lacurilor din sit sunt cormoranul mare, lebăda de vară, gârliţa mare, raţa mare, raţa mică, raţa pestriţă, raţa suliţar, raţa moţată, raţa cârâitoare, raţa cu cap castaniu şi lişiţa. De pe suprafaţa apei îşi pescuiesc hrana formată în special din peşti mici şi nevertebrate efective mari de chirighiţă cu obraz alb (300-500 de exemplare), chirighiţa neagră (250-450 de exemplare) şi chiră de baltă (până la 100 de exemplare). Mai pot fi văzuţi până la 5000 de pescăruşi râzători, până la 150 de chirighiţe cu aripi albe şi peste 200 de pescăruşi argintii. Pe malurile nămoloase care abundă de amfibieni sau chiar pescuind în apa mică se pot vedea până la 400 de stârci de noapte, până la 250 de egrete mici şi până la 120 de egrete mari. Pasajul este foarte important şi pentru barza albă, din această specie de interes comunitar adunându-se în habitatele umede ale sitului până la 600 de exemplare în vederea realizării marilor stoluri de migraţie. În zonele înmlăştinite şi limitrofe lacurilor mai pot fi observate şi alte specii protejate în spaţiul comunitar precum bătăuşul (până la 8000 de exemplare), fluierarul de mlaştină (până la 3000 de exemplare) şi până la 1500 de ploieri aurii. Sunt prezente şi alte specii de păsări de ţărm care se adună în efective foarte mari precum fluierarul cu picioare roşii, nagâţul, fluierarul negru, prundăraşul gulerat mic şi fluierarul de zăvoi. De bogăţia de peşti a lacurilor din sit sunt atraşi cormoranii mici, care rămân mai multe zile pentru a se hrăni din această ofertă trofică bogată. La sfârşitul toamnei şi începutul iernii pot fi observate pe lacuri şi apariţiile speciilor nordice de cufundar. Până la 20 de exemplare de cufundar polar şi până la opt exemplare de cufundar mic se pot observa pescuind exemplare nu foarte mari de crap, roşioară sau caras. Exemplare din aceste două specii pot fi văzute şi în zilele geroase de iarnă, atunci când rămân ochiuri de apă neîngheţată care să le asigure hrana.