Tinovul de la Românești

Tinovul de la Românești este un sit de importanță comunitară situat în comuna Coșna din județul Suceava.

Cod

ROSCI0245

Caracteristici

Bioregiunea: alpină.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.

Suprafaţa: 21 hectare.
Altitudinea: 882 maximă, 862 minimă, 877 medie.

Căi de acces

În cele două enclave ale sitului se poate ajunge pe jos, fiind limitrofe localităţilor Teşna şi Coşna, în care se ajunge pe DN17 (Vatra Dornei-Bistriţa Năsăud) sau cu trenul, cu coborâre în halta Coşna.

Habitatele de interes comunitar din sit

7110 – Turbării active

91D0 – Turbării cu vegetaţie forestieră

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Speciile de interes comunitar din sit

Plante: Curechi de munte, Gălbenele (Ligularia sibirica).

Caracterizarea sitului

Situl adăposteşte două tinoave de interes comunitar prioritar în care creşte pinul silvestru, turbării active şi turbării împădurite, ce se remarcă printr-o diversitate structurală şi floristică deosebită, şi păduri acidofile de molid. Stratul de turbă are aici grosimi considerabile, ajungând până la 3 m. Capacitatea de regenerare deosebită a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat este foarte mare. Situl constituie un habitat foarte bun pentru planta carnivoră roua cerului, a cărei populaţie ajunge la o densitate foarte mare, de aproximativ 5000 de exemplare cantonate într-o suprafaţă de 0,15 ha. Prezenţa unei populaţii foarte restrânse de curechi de munte, specie de interes comunitar, sporeşte de asemenea importanţa sitului pentru conservare.

Geologie / geomorfologie

Tinovul s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Teşna, cu afluentul său Fundoaia. În baza orizontului inferior de turbă apare un orizont de argilă plastică impermeabilizată printr-un nivel hidrostatic ridicat.

Pedologie

În sit predomină solurile hidromorfe (tipul gleic cu subtipurile tipic şi turbos), histosolurile (solul turbos tipic) şi cambisolurile (cu tipul de sol brun acid).

Hidrologie

În imediata vecinătate a celor două suprafeţe incluse în sit curge pârâul Teşna, cu afluentul său principal Fundoaia.

Aspecte climatologice

Situl se înscrie în ţinutul climatic montan răcoros de munte, în care se individualizează topoclimatele de depresiune şi de vale. Temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt sub –6 °C, iar cele ale lunii iunie nu trec de 14 °C, cantitatea medie de precipitaţii având valori de peste 600 mm. Gerurile târzii şi timpurii sunt destul de frecvente, iar stratul de zăpadă se menţine mult timp.

Vegetația

În acest sit sunt grupate asociaţii turbicole lemnoase, slab până la mediu închegate, cu înălţimi de 6‐9 m, edificate preponderent de mesteacăn şi localizate la marginile tinoavelor. Stratul de turbă este discontinuu, ceea ce explică lipsa unor specii oligotrofe tipice pentru turbării. Întâlnim în tinov mai multe specii de muşchi de turbă şi muşchi de pământ, iar în stratul arborilor apar şi pinul silvestru şi sporadic molidul. Dintre ciuperci au fost identificate 68 de specii, două dintre ele fiind citate pentru prima dată în flora României. Dintre speciile de ferigi întâlnite aici amintim feriga de mlaştină, feriga de baltă şi feriga de piatră. În stratul arbustiv şi ierbos dominante sunt merişoarele, afinul negru şi bumbăcariţele, alături de care apare şi ruginarea. În porţiunile drenate şi curăţate se întâlnesc salcia târâtoare, garofiţa, şapte degete, trifoiştea şi curechii de munte, specie de interes comunitar. În stratul ierbos mai întâlnim trestioara, vuitoarea şi mlacelele (gălbenuşele). Situl constituie un habitat foarte bun şi pentru planta carnivoră roua cerului, a cărei populaţie ajunge la o densitate foarte mare.

Fauna

Fauna tinovului este constituită dintr-un spectru bogat de nevertebrate caracteristice zonelor umede, cu multe specii de organisme microscopice. Fauna de nevertebrate include specii de gândaci, lăcuste şi cosaşi, libelule şi fluturi. Fauna de amfibieni şi reptile cuprinde specii precum buhaiul de baltă cu burta galbenă, broasca mare de lac, broasca râioasă verde, salamandra, năpârca şi şopârla de câmp. Dintre păsări au fost văzute frecvent în sit ciocănitoarea neagră şi ciocănitoarea pestriţă mare alături de multe alte specii cuibăritoare precum piţigoi, cinteze, auşei şi silvii.

Contact

Aria naturală protejată este administrată de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) – Serviciul Teritorial Suceava.

Informații preluate din Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).