Tinovul Șaru Dornei

În acest tinov se întâlneşte o asociaţie de pin silvestru (o formă mai rară a acestuia) şi afin negru pe soluri înmlăştinite, turboase, cu reacţie puternic acidă. Întreaga vegetaţie este dominată de muşchiul de turbă, care se întinde peste toată suprafaţa mlaştinii. Pe alocuri, din el se înalţă zone bombate (muşuroaie) alcătuite din diverse asociaţii de muşchi de turbă şi muşchi de pământ. Plantele lemnoase din aceste zone cu muşuroaie sunt merişorul, afinul negru, afinul vânăt şi răchiţelele mărunte. În jurul acestor zone bombate există şănţuleţe, adesea acoperite cu apă, unde se întâlnesc bumbăcariţa, diferite specii de rogoz, pipirigul cerbilor, coada zmeului, trifoiştea şi exemplare de roua cerului, o plantă carnivoră. Toate aceste plante se găsesc frecvent şi pe marginea bălţilor temporare sau permanente existente pe suprafaţa mlaştinii. În Tinovul Şarul Dornei au fost identificate 60 de specii de ciuperci. Plantele ierboase care trăiesc în aceste mlaştini oligotrofe sunt pedicuţa, brădişorul, feriga de baltă, feriga cartusiană, feriga de mlaştină, iarba albastră, afinul de turbă, ţepoşica, bumbăcariţa, pufuliţa, păiuşul, târsa, viţelarul, limba cucului, sclipeţi, coacăze, nu-mă-uita, ochiul şarpelui, rusuliţa, ruginarea şi rotungioara. Plantele lemnoase din mlaştina oligotrofă sunt grupate sub formă de tufe şi copaci. Frecvenţă mare au exemplarele de pin silvestru, mesteacăn pufos, mesteacăn comun, mestecănaş, anin alb şi ienupăr. Acest sit, pe lângă o floră bogată de mlaştină oligotrofă, conservă şi o populaţie reprezentativă de curechi de munte, o specie protejată în spaţiul european.