Piatra Pinului și Piatra Șoimului

În rezervația geologică Piatra Pinului şi Piatra Şoimului este prezentă o importantă faună de pești fosile dintre care unele sunt specii noi pentru știință și intervalul paleontologic al țării.

Prima mențiune a aflorimentului de la Piatra Pinului se datorează lui Sava Athanasiu (1910), iar primele determinări de pești fosili aparținând lui M. Paucă (1934). Contribuții substanțiale a adus T. Brustur care a descoperit o specie nouă pentru știință în anul 1977 și a realizat o excelentă sinteză în 1993.

În zonă sunt bine vizibile formațiunile Oligocene. Succesiunea este următoarea: menilite (roci silicioase negre, dure cu spărtură așchioasă), marne bituminoase (marne brune îmbibate cu petanol), gresia de Kliwa (gresia cuarțoasă albă) în bancuri decimetrice, urmate de un pachet de disodile superioare.

Pe fețele de strat ale marnelor bituminoase, gresiei de Kliwa și a disodilelor superioare, se observă schelete, solzi sau amprente de pești fosili. Au fost indentificate 15 specii de pești aparținând familiilor de Clupeide (heringi, sardele) Gonostomide și Sternoptychida (pești înzestrați cu organe fosforescente ce arată că trăiau la adâncimi mari), apoi Godida (pești de tipul merlucius) și aparținând subordinului Scombroide (pești spadă, thoni, pălămidă) sau ai familiei Syngnthidae (caii de mare). Remarcabile sunt câteva specii noi pentru știință precum Argyropelecus cosmovici, Exox moldavicus și Palaeoryhnchus humorensis (o știucă), formă nouă pentru știință, foarte bine conservat și care are 1,80 metri lungime, record mondial.

Alforimentul de la Piatra Pinului are o înălțime de circa 60 de metri și este parțial mascată de copaci.

La circa un kilometru spre sud-est în pădurea din versantul drept al Pârâului Șoimul, se află Piatra Șoimului, o deschidere naturală în aceeași formațiuni geologice. În ambele straturi stau la verticală iar relieful este neregulat cu bancurile de gresie ieșind în relief față de pachetele de marne și disodile ce formează șanțuri. La piciorul lor sunt grohotișuri largi.

Aflorimentele se află într-o pădure de pin silvestru, brad, molid și diverse foioase. Din vegetația subarbustă este de menționat Afinul negru (Vaccinium myrtillus) la limita inferioară altitudională al arealului.