Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

Stratele cu Aptychus de la Pojorâta cuprinde o deschidere mare în formațiunea de marne cu o bogată faună de aptichi.

Punctul fosilifer de la Pojorâta a fost făcut cunoscut în anul 1876 de către geologul K. Paul și apoi a fost studiat de toți geologii care au lucrat în regiune.

În deschiderea pusă sub protecția aflată în versantul drept al văii Moldovei, de circa o sută de metri lungime și 40 de metri înălțime, se observă strate subțiri de marnocalcare în alternanță cu șisturi argiloase de culoare roșie și violacee, între care apar și strate de microconglomerate. Pe fețele de desfacere se observă destul de numeroase valve de aptichi. Acestea sunt componente ale cochiliilor de amonți, operculi ce închideau căsuța în care trăia animalul. De aici au fost descrise șase specii de aptichi din genurile Lamellaptychus, Punctaptychus și Laevaptychus, unele noi pentru știință. Ele dovedesc vârsta jurasică terminală, confirmată și de microfaună după speciile de calpionele (Calpionella alpina, C. elliptica…).

Recent au fost identificate și speciile Calpionella darder, Calpionelopsi și Tintinopsella carpatic care indică și baza Cretacicului. Acest pachet aparține seriei bucovinice făcând parte din flancul extern al sinclinalului Rarău, stând la baza flișului care formează umplutura lui.

Al doilea element interesant este poziția stratelor, care formează o cută, un anticlimat răsturnat spre vest, adică contrar structurii generale ale formațiunilor din sinclinal.