Fânețele seculare Ponoare
Fânețele seculare Ponoare este arie naturală protejată de interes național situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Bosanci.
Aria protejată se află în Podișul Sucevei, pe dealul Strâmbu, în dreptul satului Cumpărătura, la vest de Valea Sucevei, la altitudinea cuprinsă între 324 și 405 metri.
Accesul se face pe drumul național DN2 (E 85), la nouă kilometri sud de municipiul Suceava, spre Fălticeni, la aproximativ un kilometru spre est de satul Cumpărătura.
Rezervația reprezintă una dintre cele mai importante arii protejate de tip floristic din România. Flora cuprinde 450 de taxoni, dintre care 88% sunt herborizați în casa laborator aflată în perimetrul rezervației.
Situl este deosebit de important pentru diversitatea speciilor de floră, incluzând plante provenind din diverse regiuni biogeografice: euroasiatice, europene, continentale, pontice, submediteraneene și circumpolare. Au fost identificate trei tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care cel de stepe ponto-sarmatice acoperă cea mai mare parte a sitului, și șase specii de plante de interes comunitar.
Rezervația face parte din rețeaua europeană Natura 2000, fiind desemnată sit de importanță comunitară.
Istoric
În anul 1863, Blasius Knauer a efectuat prima enumerare a florei din zonă, completată în anul 1892 de Aurel Procopianu Procopovici. Acestea au reprezentat primele documentări științifice sistematice ale bogăției floristice a zonei.
În anul 1921, profesorul Mihail Gușuleac a propus punerea sub ocrotire a fâneței, recunoscând valoarea sa științifică excepțională. Propunerea a fost realizată efectiv în anul 1932, când rezervația a fost oficial instituită.
Denumirea de Ponoare datează din anul 1911, când, după o perioadă lungă de ploi, aproape două hectare de teren din actuala rezervație au alunecat de pe un versant vestic cu pantă mare, producând noi terase. Acest eveniment natural a marcat topografia locului și i-a conferit numele specific.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată de interes național prin Legea numărul 5 din 6 Martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate. Este încadrată conform Clasificării UICN la categoria IV – rezervație naturală cu gestionare pentru habitat.
Situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare a fost recunoscut ca sit de importanță comunitară conform Ordinului Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile numărul 1964/2007.
De-a lungul timpului, rezervația a fost studiată de specialiști din Polonia, Franța, Cehia, Slovacia, Anglia, Egipt și România, consolidându-și statutul de obiectiv de referință pentru cercetarea botanică internațională.
Caracteristici unice și remarcabile
Relieful este de vârstă relativ recentă, ieșind din apele marine în sarmațianul mijlociu. Treptat, pe parcursul pliocenului și în cuaternar, văile Moldova, Șomuzul Mare și Suceava, cu afluenții lor mai mici, au fragmentat câmpia marină, transformând-o în dealuri, coline și platouri structurale cu un relief frământat pe alocuri. Substratul este constituit din marne argiloase cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană, pe care s-a dezvoltat un cernoziom de fâneață. Solul este în general cenușiu de pădure, confirmând existența până într-un trecut apropiat a vechilor păduri de stejar ale căror urme se mai găsesc și astăzi.
Flora este extrem de bogată, dezvoltarea ei fiind în funcție de orografia terenului și de microexpozițiile locale. Covorul vegetal se prezintă diversificat, fiind constituit din specii higrofile, mezofile, seromezofile și xerofile, în funcție de pante, altitudine și expoziție.
Fondul vegetației este reprezentat de elementele euroasiatice, dintre care se remarcă: stânjenelul siberian (Iris sibirica), frăsinelul (Dictamnus albus), știrigoaia (Veratrum album, Veratrum nigrum), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) și ruinal (Succisa pratensis).
Speciile de importanță comunitară includ: dedițeiul (Pulsatilla patens), Pulsatilla grandis, capul șarpelui (Echium russicum), târtanul sau hodoleanul (Crambe tataria), irisul (Iris aphylla ssp. hungarica) și gălbenelele (Ligularia sibirica).
Pe coastele abrupte crește o vegetație erbacee adaptată la uscăciune, întreruptă de tufe mici sau exemplare izolate de vișin pitic, păducel și păr pădureț. Se întâlnesc colilia, păiușul, târsaca, clopoțeii de munte, timoftica, stânjenelul, rușcuța de primăvară și barba boierului.
Vegetația lemnoasă este dominată de molid și pin, alternând cu unele specii termofile: gorun, ulm, carpen și tei.
La baza Dealului Strâmbu apar izvoare cu mustiri de apă care întrețin un biotop de mlaștină, adăpostind specii specifice zonelor umede.
Fauna este numeroasă și diversificată. Dintre mamifere au fost identificate: căprioara, iepurele de câmp, cârtița, chițcanul de pădure, chițcanul de câmp, șoarecele de pădure, șoarecele de grădină, șoarecele pitic, șoarecele de umbră și orbetele. Căprioarele și iepurii își găsesc adăpost prielnic în pâlcurile de salcie, mai ales în preajma mlaștinilor cu vegetație bogată și de talie înaltă. Vulpile și-au săpat vizuini pe versanții mai însorați, cedând uneori lăcașul bursucilor sau chiar pisicilor sălbatice, iar herminele, dihorii și populațiile de șoareci de câmp își găsesc adăpost pretutindeni.
Amfibienii și reptilele sunt reprezentate de: buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) – specie de interes comunitar, brotăcel, broască de copac (Hyla arborea) și gușter (Lacerta viridis).
Cel mai bine reprezentate în sit sunt insectele. În anul 1970 au fost descoperiți zece specii de fluturi noi pentru fauna României. În total, au fost identificate peste 260 de specii de insecte.
Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, prepeliția, privighetoarea de baltă, barza albă și fazanul, acesta din urmă migrând în sit din pădurile din apropiere. Fazanul a migrat în 1973 din pădurea Mihoveni, de la o distanță de peste 25 de kilometri.
În perimetrul rezervației se află o casă laborator unde sunt herbarizate circa patru sute de specii provenite din fânețele ocrotite. Cu ajutorul acestei facilități s-au efectuat studii botanice și analize care au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanța florei din zonă.
Ce se poate vizita
Vizitatorii pot observa fânețele seculare cu vegetația lor specifică, care variază considerabil în funcție de anotimpul vizitei. Primăvara și vara oferă cele mai spectaculoase aspecte floristice, cu înflorirea speciilor de interes conservativ.
Turiștii pot parcurge potecile din rezervație pentru a observa diferitele habitate: pajiști stepice, zone mlăștinoase, pâlcuri de salcie și vegetație lemnoasă.
Casa laborator din perimetrul rezervației adăpostește colecții de plante herborizate, reprezentând un punct de interes pentru cei interesați de botanică și cercetare științifică.
Rezervația oferă oportunități excelente pentru observarea florei rare și protejate, fotografia naturii, studii de biologie și ecologie, precum și pentru activități educative.
Fauna diversificată poate fi observată cu discreție și răbdare, mai ales în orele dimineții și după-amiezii târzii.
Durata recomandată pentru vizitare
Pentru o vizită standard, care include parcurgerea principalelor trasee și observarea vegetației specifice, se recomandă o durată de două-trei ore.
Pentru pasionații de botanică și fotografie care doresc să observe îndeaproape speciile rare și să documenteze biodiversitatea, se recomandă alocarea a patru-șase ore.
Cercetătorii și grupurile educative care doresc să studieze ecosistemul în detaliu pot planifica vizite de o zi întreagă.
Mențiuni
Accesul auto se face pe DN 2 (E 85) Suceava – Fălticeni, cu ieșire în satul Cumpărătura. De la drumul național, se parcurge aproximativ un kilometru pe drumuri locale până la rezervație. Nu există amenajări speciale pentru parcare, vizitatorii parcând pe marginea drumurilor de acces în zonele permise.
Este strict interzisă colectarea plantelor, deteriorarea vegetației sau perturbarea faunei. Rezervația este o arie protejată cu regim special de conservare. Nu este permisă aprinderea focului, camparea sau derularea de activități care pot deteriora ecosistemul. Circulația se face exclusiv pe potecile existente, evitându-se călcarea vegetației din zonele sensibile. Persoanele alergice la înțepături de insecte trebuie să aibă la ei medicamente specifice. Terenul accidentat și pantele abrupte necesită atenție sporită, mai ales în condiții de umiditate. Prezența șerpilor este posibilă în sezonul cald, deși sunt timizi și evită contactul cu oamenii.
Vizitele sunt recomandate în sezonul cald, mai ales primăvara (aprilie-iunie) și vara (iunie-august), când flora este în plină înflorire și pot fi observate cele mai spectaculoase aspecte ale vegetației. Pentru observarea speciilor de interes conservativ în perioada de înflorire, aprilie-mai sunt lunile optime. Rezervația este un obiectiv științific, iar comportamentul vizitatorilor trebuie să fie respectuos față de natură.
Zgomotul excesiv este descurajat pentru a nu perturba fauna.
Se recomandă verificarea prognozei meteo înainte de vizită și evitarea zilelor cu ploi abundente, când terenul devine alunecos.
Perioada optimă pentru vizitare este primăvara (aprilie-iunie), când flora este în plină înflorire și diversitatea cromatică este la maxim. Speciile de interes conservativ precum dedițeiul, irisurile și rușcuța de primăvară înfloresc în această perioadă. Vara (iulie-august) oferă de asemenea aspecte floristice interesante, cu pajiști înflorite și activitate intensă a faunei de insecte. Toamna timpurie (septembrie) poate fi interesantă pentru observarea vegetației în tranziție. Iarna nu este recomandată pentru vizite turistice, întrucât aspectul rezervației este mai puțin spectaculos, iar condițiile meteo pot fi aspre.
Cod
- RONPA0735 – arie naturală protejată de interes național
- ROSCI0082 – arie naturală protejată de interes comunitar / sit de importanță comunitară
Program de vizitare
Rezervația este accesibilă permanent, în timpul zilei, respectând orele de lumină naturală.
Nu există un program de vizitare strict delimitat, dar se recomandă vizitele între orele 08:00 și 18:00 în sezonul cald și între 09:00 și 16:00 în sezonul rece, pentru asigurarea vizibilității optime și a siguranței vizitatorilor.
Tarife de vizitare
Accesul în rezervație este gratuit.
Contact
comuna Bosanci, județul Suceava, România