Peștera liliecilor
Peștera Liliecilor este arie naturală protejată de interes național situată în Munții Rarău, pe culmea muntelui Hăghimiș.
Rezervația se află pe teritoriul administrativ al municipiului Câmpulung Moldovenesc, la aproximativ un kilometru de Pietrele Doamnei și la o altitudine de 1500 de metri.
Istoric
Peștera a fost explorată pentru prima dată în anul 1954 de o echipă de alpiniști de la Casa Centrală a Armatei, condusă de Emilian Cristea și Marcian Bleahu. După explorarea inițială, peștera a fost cercetată științific în perioadele următoare.
În anul 1975, o echipă de la Cercul de Speologie Emil Racoviță din București a realizat prima hartă detaliată a peșterii, documentând structura complexă a galeriilor subterane.
În 1991, echipe de speologi de la Clubul de Speologie Bucovina și de la Grupul de Explorări și Investigații Speologice Iași au recartat peștera, actualizând documentația tehnică.
Studiile asupra coloniilor de lilieci au început în 1954, când Niculae Valenciuc a inițiat monitorizarea populațiilor de mamifere. Monitorizarea științifică a fost continuată de Fundația de Speologie Club Speo Bucovina începând din 1990 și se desfășoară până în prezent. Cercetările realizate anual după 2002 au constatat că populația de lilieci din Munții Rarău s-a menținut relativ constantă, cu aproximativ 2.000 – 2.500 de exemplare.
Caracteristici unice și remarcabile
Peștera este situată într-un masiv de calcare cretacice, cu o lungime de 400 de metri și o lățime de 150 de metri. Acest masiv reprezintă un vechi recif de aproximativ o sută de milioane de ani, prins între sedimentele depuse în jur. Prin ridicarea lanțului muntos, eroziunea a îndepărtat formațiunile mai moi precum argile și marne, lăsând masa de calcar în relief, care domină văile din jur cu pereți abrupți.
Peștera s-a format prin tracțiune gravitațională laterală. Întregul bloc de calcar a alunecat pe substratul mai puțin rigid, crăpându-se și rupându-se în blocuri. Această formare geologică face din Peștera Liliecilor un exemplu unic de peșteră de tracțiune gravitațională în România.
Intrarea în peșteră se prezintă sub forma unui aven cu o deschidere de aproximativ doi-trei metri în diametru, marcat cu borne de beton care poartă semnul de campare interzisă. Galeriile se întind pe o dezvoltare totală de 340 de metri și prezintă o denivelare de 86 de metri. Intrarea efectivă se face printr-un puț de 14 metri adâncime.
Peștera este formată din șase încăperi principale, conectate între ele prin puțuri cu adâncimi de aproximativ 14 metri. Camerele poartă următoarele denumiri: Sala Ascunsă, Sala Ramificată, Sala Dreptunghiulară, Sala Liliecilor, Sala Luminată și Sala Conică.
Spre deosebire de alte peșteri, în Peștera Liliecilor nu există formațiuni concreționare precum stalactite sau stalagmite, deoarece peștera nu s-a format prin curgerea apei, ci prin tracțiune gravitațională. Interiorul este un labirint format între blocurile de calcar, cu trepte succesive care ajung aproape până la baza calcarului.
Peștera adăpostește în total 12 specii de lilieci în diverse perioade ale anului. Printre speciile identificate se numără Liliacul comun mare (Myotis myotis), Liliacul comun mic (Myotis blythii), Liliacul cu urechi mari (Myotis mystacinus), Liliacul mustacios (Myotis mystacinus), Liliacul de Brandt, Liliacul brun urecheat (Plecotus auritus) și Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros). Toate aceste specii se regăsesc în anexele II-IV ale Directivei Europene privind protecția naturii.
În perioada de iarnă, peștera găzduiește cea mai mare colonie de lilieci din partea de est a României, furnizând condiții optime pentru hibernare.
Ce se poate vizita
Vizitarea interiorului peșterii este strict interzisă atât pentru protecția coloniilor de lilieci, cât și pentru siguranța vizitatorilor, din cauza pericolului de dislocare a blocurilor de calcar și de accidentare.
Vizitatorii pot ajunge până la intrarea în peșteră, urmând traseul montan marcat. Drumeția până la gura peșterii oferă priveliști spectaculoase asupra masivului Rarău și a împrejurimilor. Traseul în sine este unul deosebit de frumos, indiferent de anotimpul ales, traversând zone alpine și păduri montane.
Din zona intrării în peșteră, vizitatorii pot observa bornele de beton marcate și avenul natural care constituie accesul în subteran. Zona înconjurătoare face parte din rezervația naturală Pietrele Doamnei, care cuprinde și alte formațiuni geologice remarcabile precum Piatra Zimbrului.
Durata recomandată pentru vizitare
Mențiuni
Accesul cu autovehiculul se face pe drumul Valea Izvorului Alb, care urcă pe creasta Rarăului până la Cabana Rarău, la o distanță de aproximativ 14 kilometri de Câmpulung Moldovenesc. Drumul este asfaltat și accesibil pentru autoturisme. La Cabana Rarău există parcare, pentru care se percepe tarif.
Se recomandă echipament de drumeție montană, cu încălțăminte rezistentă cu talpă antiderapantă, adecvată terenului stâncos și uneori alunecos.
Există pericol major de accidentare din cauza dislocării blocurilor de calcar din structura peșterii. Campingul și aprinderea focului în zona rezervației sunt interzise, conform marcajelor de la intrare.
Traseul de acces prezintă dificultate medie, cu porțiuni de potecă îngustă și teren accidentat. Se recomandă prudență sporită în condiții meteo nefavorabile, când vizibilitatea este redusă sau când există risc de alunecare pe teren umed sau înzăpezit.
Vizitatorii trebuie să evite deranjarea liliecilor, în special în perioadele critice de naștere (aproximativ 15 mai – 15 august) și de hibernare (1 noiembrie – 31 martie). În aceste perioade, orice deranjare poate pune în pericol supraviețuirea coloniilor. În perioada de naștere, puii pot cădea și muri dacă sunt speriați, iar în timpul hibernării, trezirea liliecilor duce la consumul prematur al rezervelor de grăsime, compromițând șansele de supraviețuire.
Vizitatorii trebuie să respecte regulile ariei protejate și să nu lase deșeuri în zonă. Se recomandă respectarea principiului de a nu lăsa urme și de a nu perturba fauna și flora locală. Zgomotul excesiv trebuie evitat pentru a nu deranja animalele sălbatice.
Se recomandă verificarea condițiilor meteo înainte de plecare și informarea cuiva despre traseul planificat.
Zona poate fi vizitată pe tot parcursul anului, fiecare anotimp oferind peisaje distincte. Vara, de la sfârșitul lunii mai până în septembrie, este perioada cea mai favorabilă pentru drumeții, cu temperaturi moderate și vegetație bogată. Primăvara și toamna oferă peisaje spectaculoase cu florile alpine sau culorile de toamnă, dar temperatura poate fi mai scăzută și condițiile meteo mai instabile. Iarna, zona devine destinație pentru iubitorii de drumeții de iarnă, dar necesită echipament specializat și experiență în condiții montane de iarnă. Se recomandă evitarea vizitei în perioadele de hibernare a liliecilor (1 noiembrie – 31 martie) pentru a nu perturba coloniile.
Cod
- RONPA0847 – arie naturală protejată de interes național
Program de vizitare
Intrarea în peșteră este strict interzisă și sancționată.
Accesul la traseul montan este liber, fără program fix.
Se recomandă începerea drumeției dimineața pentru a beneficia de lumină naturală suficientă și pentru a evita condiții meteo nefavorabile care apar frecvent după-amiaza în zonele montane.
Tarife de vizitare
Accesul la traseul montan către Peștera Liliecilor este gratuit.
Contact
Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, România