Rarău – Giumalău
Rarău – Giumalău este o arie naturală protejată de importanță comunitară care face parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000, situată în nordul Carpaților Orientali.
Situl se întinde pe teritoriul administrativ al comunelor Crucea, Câmpulung Moldovenesc, Dorna Arini, Pojorâta și Stulpicani, ocupând o suprafață totală de 2.547 de hectare. Aria protejată se dezvoltă între altitudinea minimă de 819 metri și altitudinea maximă de 1.710 metri, cu o medie de 1.280 de metri.
Situl Rarău – Giumalău constituie una dintre cele mai importante arii protejate din zona Bucovinei, având un rol esențial în conservarea biodiversității montane din Carpații Orientali.
Zona a fost recunoscută pentru valoarea sa naturală încă de la începutul secolului XX, când primele rezervații forestiere au fost declarate în 1904 și 1907. Peste situl de importanță comunitară ROSCI0212 se suprapune și Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0083 Munții Rarău – Giumalău, formând un complex de protecție integrată a naturii.
Importanța sitului este amplificată de prezența a patru arii protejate naturale de interes național și a unei rezervații științifice pe suprafața sa: Rezervația Științifică Peștera Liliecilor, Codrul Secular Giumalău, Codrul Secular Slătioara, Rarău – Pietrele Doamnei și Fânețele Todirescu. Această zonă reprezintă un refugiu pentru numeroase specii rare de floră și faună, conservând ecosisteme montane de valoare excepțională.
Istoric
Istoricul protecției ariilor naturale din zona Rarău – Giumalău începe încă din prima decadă a secolului XX. Inițiativa declarării pădurii de la Slătioara ca rezervație datează din anul 1904, fiind reluată în 1907, ceea ce reflectă conștientizarea timpurie a valorii acestor ecosisteme forestiere vechi.
În perioada interbelică și în deceniile care au urmat, între 1941 și 1973, au fost declarate noi arii protejate în zonă: Pietrele Doamnei – Rarău și Fânețele Todirescu, alături de alte rezervații din județul Suceava. Aceste măsuri de conservare au avut ca principal scop protejarea biodiversității biologice și ecologice, precum și conservarea habitatelor forestiere în fața presiunii demografice și a exploatării intensive a lemnului.
Începând cu anul 2007, zona a fost integrată în rețeaua europeană Natura 2000, fiind desemnată ca sit de importanță comunitară ROSCI0212 Rarău – Giumalău, peste care s-a suprapus Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0083 Munții Rarău – Giumalău. Această recunoaștere la nivel european a consolidat statutul de protecție al zonei și a impus implementarea unor măsuri de management conform directivelor europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice.
În perioada 2013-2015, Asociația Să Îmbătrânim Frumos Bucovina din Vatra Dornei a implementat proiectul Conservarea biodiversității în situl Natura 2000 Rarău-Giumalău, printr-un management integrat și participativ, cofinanțat din fonduri europene. Acest proiect a avut ca obiectiv elaborarea planului de management integrat al sitului și menținerea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor din zonă.
Caracteristici unice și remarcabile
Situl Rarău – Giumalău se caracterizează prin diversitatea geologică și geomorfologică excepțională. Versantul vestic al masivului Giumalău domină zona cristalino-mezozoică a Munților Bistriței, având o structură geologică alcătuită din șisturi cristaline, în timp ce cele mai mari înălțimi se suprapun unei benzi de rocă dură. Relieful este caracteristic munților cristalini, cu spinări larg vălurite și foarte bogat în ape superficiale.
Punctul culminant al sitului este vârful Giumalău, cu altitudinea de 1.857 de metri, cel mai înalt vârf din Bucovina. Pădurea seculară de molid de pe Giumalău este cuprinsă între 1.230 și 1.680 de metri altitudine, fiind marcată la limita superioară prin vârfurile Stegele (1.630 metri), Alunul (1.667 metri) și Giumalău (1.857 metri).
Pietrele Doamnei din Rarău reprezintă una dintre cele mai spectaculoase formații geologice din lanțul Carpaților Răsăriteni. Aceste stânci calcaroase sunt constituite din trei turnuri înalte de aproximativ 70 de metri, cel mai înalt având o altitudine de 1.634 de metri. Din punct de vedere peisagistic, structura calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o formațiune unică în Carpați. Calcarele mezozoice conțin încrustrații de corali, amoniți și alge marine, mărturii ale recifelor care existau în marea caldă din perioada cretacică, acum aproximativ 140 de milioane de ani.
Din punct de vedere hidrografic, apele din zona Rarău-Giumalău alimentează două bazine hidrografice majore: Bistrița și Moldova. Afluenții importanți ai Bistriței includ Chilia, Rusca, Frumusana, Valea Colbu, Chiril Fagul, Izvorul Casei, Leșu, Ursu și Puzdra. Moldova primește apele Putnei, cu afluenți precum Timișul, Frumosul, Izvorul Cristea, precum și pârâul Străji, Valea Seacă, Izvorul Alb și pârâul Șandru.
Clima sitului este temperat-continentală, cu diferențieri determinate de altitudine. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 2,9 și 6,8 grade Celsius, iar precipitațiile medii anuale ajung la 900-1.000 de milimetri, și chiar mai mult pe culmi.
Situl conservă 16 tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care două sunt prioritare pentru conservare la nivel european: pădurile aluviale cu anin (Alnus glutinosa) și frasin (Fraxinus excelsior) și pajișile montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase.
Vegetația forestieră este extrem de variată și valoroasă. Codrul Secular Giumalău, cu o suprafață de 309,5 hectare, se află pe teritoriul comunei Pojorâta și constă dintr-o pădure seculară de molid. Codrul Secular Slătioara, situat pe versantul estic al masivului Rarău, ocupă 1.064,2 hectare la altitudini cuprinse între 790 și 1.353 de metri. Vegetația lemnoasă este reprezentată de molid (Picea abies), pin silvestru (Pinus silvestris), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus silvatica), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), arin (Alnus incana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ienupăr (Juniperus communis) și diverse specii de sălcii (Salix silesiaca, Salix cinerea, Salix viminalis).
Flora sitului include numeroase specii ocrotite de interes comunitar: trei specii de mușchi, ruginiță, iarba gâtului, papucul Doamnei și clopoțel. Alte specii rare sunt floarea de colț, zâmbrul, tămâița și tisa. Printre speciile rare se numără bulbucii de munte, foaia grasă, crinul de pădure și argintica, alături de o specie endemică de vulturică.
Pajștile montane de pe Rarău și Todirescu sunt alcătuite în principal din păiușuri, firuță, flocoșică, ciubotică cucului și ghintura, fiind folosite ca pășuni.
Rezervația Științifică Peștera Liliecilor, cu o suprafață de doar 0,6 hectare, adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din nordul țării. Conform inventarierilor din anul 2016, în avenul Peșterii Liliecilor hibernează peste trei mii de exemplare din cinci specii de chiroptere, inclusiv liliacul comun mic (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii) și liliacul cârn (Barbastella barbastellus).
Ce se poate vizita
Vizitatorii pot explora mai multe zone distincte ale sitului, fiecare cu caracteristici unice.
Codrul Secular Giumalău poate fi accesat urmând DN 17 (Suceava – Vatra Dornei – Bistrița Năsăud) până la Valea Putnei, cu continuare pe drumul forestier Putna Mare până la cabana de vânătoare, de unde drumul forestier Sterparu duce în sit. Această pădure seculară de molid oferă o experiență unică de imersiune într-un ecosistem forestier vechi, cu arbori de dimensiuni impresionante.
Pietrele Doamnei din Rarău pot fi accesate din Câmpulung Moldovenesc, prin Pojorâta sau prin Chiril, din ambele sate plecând drumuri forestiere spre sit. Acestea reprezintă principala atracție turistică a zonei, oferind priveliști spectaculoase și posibilitatea de a urca pe una dintre stânci fără echipament de alpinism. Formațiunile calcaroase și punctele de belvedere oferă panorame impresionante asupra masivelor montane din jur.
Codrul Secular de la Slătioara poate fi vizitat folosind DN 17 până la Frasin, cu continuare pe DJ 177A și DJ 177B până în Slătioara, de unde DJ177E duce în sit. Această rezervație, declarată încă din 1904-1907, conservă o pădure mixtă de molid, brad, fag și tisă de o valoare ecologică deosebită.
Vârful Giumalău (1.857 metri) poate fi atins pe trasee turistice marcate, oferind panorame excepționale asupra întregii regiuni.
Fânețele montane Todirescu oferă peisaje de pajști montane specifice, cu floră caracteristică și priveliști asupra masivelor învecinate.
Important de menționat este faptul că rezervația științifică Peștera Liliecilor are cel mai înalt grad de protecție, iar accesul este permis doar cercetătorilor pentru efectuarea inventarierilor anuale ale populațiilor de lilieci. Această restricție este esențială pentru protejarea celei mai mari colonii de lilieci din nordul țării.
În sit există diverse drumuri forestiere și poteci turistice care permit accesul în diferite zone ale ariei protejate, conectând localitățile Câmpulung Moldovenesc și Chiril, precum și alte puncte de interes turistic.
Durata recomandată pentru vizitare
Pentru o vizită completă a sitului Rarău – Giumalău, care să includă principalele obiective naturale, se recomandă minim 2-3 zile.
O excursie la Pietrele Doamnei, incluzând drumul forestier de acces și timpul petrecut la formațiunile stâncoase, necesită aproximativ patru-șase ore pentru o vizită confortabilă cu pauze pentru fotografii și admirarea peisajului.
Explorarea unuia dintre codurile seculare (Giumalău sau Slătioara) poate ocupa între trei și cinci ore, în funcție de traseul ales și de viteza de deplasare.
Ascensiunea pe vârful Giumalău necesită o zi întreagă pentru drumeții experimentați, cu un timp estimat de șase-opt ore dus-întors de la punctul de acces.
Pentru vizitatori care doresc să exploreze mai multe zone ale sitului și să se bucure pe deplin de peisajele montane, de diversitatea floristică și faunistică, se recomandă o ședere de două-trei zile în zonă, cu cazare în localitățile învecinate precum Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta sau Vatra Dornei.două-trei
Mențiuni
Accesul cu autoturismul este posibil pe drumurile naționale și județene până în localitățile de la poalele masivelor: Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Chiril, Frasin și Slătioara. De aici, accesul în sit se face pe drumuri forestiere, unele accesibile autoturismelor, altele necesitând vehicule cu tracțiune integrală sau deplasarea pe jos. Nu există parcări amenajate special în cadrul sitului, dar există posibilități de parcare la marginea drumurilor forestiere și în zonele de acces către traseele turistice.
Există trasee turistice marcate care traversează zona, parte din rețeaua de trasee montane din Munții Rarău și Giumalău. Acestea permit explorarea diverselor zone ale sitului.
Vizitatorii trebuie să poarte echipament montan adecvat sezonului.
Accesul în Rezervația Științifică Peștera Liliecilor este strict interzis publicului larg, fiind permis doar cercetătorilor autorizați pentru inventariere. Nerespectarea acestei restricții poate duce la sancțiuni și la perturbarea coloniei de lilieci, cea mai mare din nordul țării.
În tot situl, vizitatorii trebuie să respecte regulamentul ariilor naturale protejate: este interzisă recoltarea plantelor, deranjarea faunei, aprinderea focului în afara locurilor special amenajate (care, de altfel, sunt inexistente în sit), abandonarea deșeurilor, ieșirea de pe traseele marcate în zone sensibile, tăierea sau deteriorarea vegetației.
Terenul montan prezintă pericole naturale: versanți abrupți, stânci instabile, risc de alunecare pe pantele umede sau acoperite cu frunze, posibilitatea apariției bruscă a ceții care reduce vizibilitatea. La altitudini mari, condițiile meteorologice se pot schimba rapid, existând risc de furtuni în sezonul cald și viscol în sezonul rece.
În pădure există riscul întâlnirii cu fauna sălbatică mare (cerbi, căprioare, mistreți, în rare cazuri urși sau lupi). Vizitatorii trebuie să facă zgomot în timpul deplasării pentru a evita întâlnirile nedorite și să nu lase alimente la vedere. În caz de întâlnire cu un urs, nu fugați, nu faceți mișcări bruște, retrageți-vă lent și calm.
Căpușele sunt prezente în sezonul cald. Se recomandă purtarea de îmbrăcăminte închisă la culoare și verificarea corpului după fiecare excursie.
Planificați excursia în funcție de condiții meteorologice și de nivelul dumneavoastră de pregătire fizică. Nu supraestimați capacitatea fizică și nu subestimați dificultatea terenului montan.
Informați pe cineva despre traseul planificat și ora estimată de întoarcere. În caz de urgență, apelați 112 (salvamontul). Rețineți că în multe zone semnalul de telefonie mobilă este slab sau absent.
Respectați marcajele turistice și nu vă abateți de pe trasee, mai ales în zone cu pantă abruptă sau stâncoase.
În sezonul rece, verificați condițiile de pe trasee și riscul de avalanșă. Multe trasee montane devin impracticabile sau periculoase iarna fără echipament specializat și experiență.
Dacă doriți să fotografiați fauna sălbatică, folosiți teleobiective și nu deranjați animalele. Nu hrăniți animalele sălbatice.
Cea mai favorabilă perioadă pentru vizitarea sitului este în lunile de vară și începutul toamnei (iunie-septembrie), când vremea este mai stabilă, temperaturile sunt plăcute, iar traseele sunt în cea mai bună stare. În această perioadă, flora este în plin sezon de vegetație, iar peisajele sunt spectaculoase. Primăvara (aprilie-mai) oferă priveliști deosebite cu pădurea în reîmprospătare și cu apele de munte revărsate, dar vremea poate fi mai instabilă, iar la altitudini mari poate persista zăpada. Toamna (septembrie-octombrie) aduce culorile spectaculoase ale pădurii în nuanțe de galben, portocaliu și roșu, oferind un spectacol vizual remarcabil, ideal pentru fotografie. Iarna (noiembrie-martie) este potrivită doar pentru turiștii experimentați, dotați cu echipament adecvat, deoarece condițiile meteo sunt dificile, riscul de avalanșă este prezent la altitudini mari, iar accesul pe unele trasee devine imposibil. Totuși, pentru pasionații de turism montan de iarnă, peisajele înzăpezite oferă o experiență unică.
Pentru observarea faunei, perioadele de tranziție (dimineața devreme și seara) din lunile mai-septembrie oferă cele mai mari șanse de a întâlni animale sălbatice în habitat natural.
Pentru fotografi, dimineața devreme și orele după-amiezii târzii oferă cea mai bună lumină pentru capturarea peisajelor montane.
Cod
- ROSCI0212 – arie naturală protejată de interes comunitar / sit de importanță comunitară
Program de vizitare
Situl Rarău – Giumalău este o arie naturală protejată accesibilă publicului pe tot parcursul anului, fără program de vizitare restricționat, cu excepția Rezervației Științifice Peștera Liliecilor, unde accesul este permis doar cercetătorilor autorizați.
Vizitarea se poate face în timpul zilei, fiind necesară planificarea pentru a evita întunericul pe trasee. În funcție de anotimp, orele de lumină variază: vara (mai-august) aproximativ între 5:30 și 21:00, primăvara și toamna între 7:00 și 19:00, iarna între 8:00 și 17:00.
Tarife de vizitare
Accesul în situl de importanță comunitară Rarău- Giumalău este gratuit.
Contact
județul Suceava, România