Județul Suceava » Locuri » Biserici » Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (Gura Humorului)

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (Gura Humorului)

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena este un lăcaș de cult ortodox situat în orașul Gura Humorului.
Biserica a fost construită în anul 1862 de comunitatea armenilor din Gura Humorului, în memoria lui Lusik Koilavian. Edificiul a fost ridicat în timpul când Gura Humorului se afla în Ducatul Bucovinei din cadrul Austro-Ungariei. Inițial, lăcașul de cult îl avea ca patron pe Sfântul Gheorghe și a fost sfințit la 11 august 1862. Cu scăderea numărului armenilor din oraș – de la 1.000 de familii în 1864 la doar 10-15 familii în 1890 – biserica și-a schimbat destinația. În 1929, când în oraș nu mai existau armeni, biserica a fost cumpărată de comunitatea protestantă augustină. În 1940, protestanții germani s-au repatriat, iar biserica a fost folosită de greco-catolici. Între anii 1944-1948, biserica a fost părăsită și a suferit deteriorări majore în timpul războiului. Preotul inspector Teodor Bodnar a intervenit pentru salvarea ei de la demolare și a obținut trecerea ei în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române. După o restaurare capitală, biserica a fost resfințită în 1973 de mitropolitul Iustin Moisescu, prilej cu care i s-a stabilit hramul actual – Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai).

Istoric

Prima biserică catolică din Vatra Dornei a fost construită din lemn în anul 1850. Cu dezvoltarea localității și creșterea numărului de credincioși, în special după construirea căii ferate între Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei (1899-1902), care a adus numeroși muncitori feroviari de etnie germană, poloneză și ucraineană, s-a impus necesitatea unei biserici mai mari.

În anul 1895, vechiul lăcaș de cult din lemn a fost demontat și mutat în cimitirul catolic din Vatra Dornei, unde servește și astăzi drept capelă mortuară. Construcția actualei biserici a început în 1895 și s-a încheiat în 1905. Biserica a fost sfințită în 1905, stabilindu-se ca hram sărbătoarea „Schimbarea la Față a Domnului nostru Isus Cristos”, celebrată la 6 august.

În 1911, la cererea credincioșilor, s-a înființat Parohia Vatra Dornei prin desprinderea de Parohia Iacobeni. Primul paroh a fost preotul Joseph Ettmayr, care a sosit la 12 August 1913.

Biserica a suferit în timpul Primului Război Mondial. La 17 Iulie 1917, bombardamentul de artilerie rusesc a avariat edificiul. Câteva obuze de artilerie au lovit biserica în plin, patru dintre ele fiind încă vizibile astăzi în partea superioară de răsărit a bisericii, ca mărturie pentru posteritate.

În perioada interbelică, comunitatea catolică s-a menținut constantă, iar în 2005 s-au organizat festivități pentru centenarul bisericii. În prezent, parohia are în îngrijire opt filiale, dintre care trei cu biserică proprie.

Caracteristici unice și remarcabile

Biserica este construită din cărămidă în stil specific armenesc, cu plan dreptunghiular în formă de cruce, ocupând o suprafață de 282 metri pătrați. Edificiul are două turnuri mari și înalte la intrarea din față și un turn mai mic pe partea naosului, fiind acoperit cu tablă de cupru.

În interiorul bisericii se găsesc două plăci de marmură cu inscripții în limba armenească, mărturii ale ctitoririi originale. Pictura interioară a fost realizată în tehnica tempera de pictorul prof. dr. Nicolae Stoica din București, iar mobilierul (inclusiv ușile și cadrele icoanelor) a fost sculptat artistic în lemn de stejar de Mihai Croitoru din Târgu Neamț. Pictura a fost restaurată în anii 1995-1996 de pictorul Nicolae Gavrilean.

Elementul cel mai remarcabil este Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, amplasată în absida din partea dreaptă, care este cunoscută pentru numeroasele vindecări atribuite ei.

Ce se poate vizita

Vizitatorii pot admira:

  • arhitectura specifică armenească cu cele trei turnuri distincte;
  • interiorul pictat în tehnica tempera cu iconostas sculpturat în lemn de stejar;
  • plăcile de marmură cu inscripții armenești din 1862;
  • icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului;
  • mobilierul artistic sculptat în lemn;
  • frescele și pictura restaurată din anii ’90.

Biserica funcționează ca parohie activă, astfel încât vizitatorii pot participa la slujbele religioase și pot face rugăciuni.

Durata recomandată pentru vizitare

30-45 de minute pentru o vizitare completă.

Pentru cei care doresc să participe la slujbă sau să se roage în fața icoanei făcătoare de minuni, durata poate fi prelungită la una – două ore.

Mențiuni

Parcarea se poate face în zona adiacentă, pe străzile laterale.

Se recomandă o vestimentație decentă, conform cerințelor pentru vizitarea lăcașurilor de cult – pantaloni lungi, bluze cu mâneci, femeile să aibă capul acoperit și să evite fustele scurte.

Biserica este un lăcaș de cult activ, astfel încât vizitatorii trebuie să respecte programul de slujbă și să nu deranjeze credincioșii în rugăciune. Se recomandă respectarea tradițiilor ortodoxe de închinare.

Biserica poate fi vizitată pe tot parcursul anului. Perioadele speciale includ hramul bisericii (21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena) și sărbătorile religioase majore când au loc slujbe solemne.

Program de vizitare

Tarife de vizitare

Acces gratuit.

Contact

strada Mănăstirea Humor, numărul 2, Gura Humorului, județul Suceava, România

Scroll to Top