Casa Memorială Simion Florea Marian (Suceava)

Amenajată într-o clădire monument istoric de secol XVIII, supranumită casa câștigată cu condeiul, a fost deschisă publicului la 22 Iunie 1974, sub numele de Fondul memorial-documentar Simion Florea Marian. A constituit căminul preotului cărturar din anul 1886 și până la sfârșitul vieții (1907), locul unde și-a scris opera, rămasă până astăzi fundamentală și neegalată în cultura română.

Cu banii din premiul Năsturel Herescu (4.000 lei aur) acordat de Academia Română pentru lucrarea Ornitologia poporană română, Simion Florea Marian (1847-1907) și-a cumpărat în Suceava o casă veche, dar trainică și încăpătoare, casa dintre brazi, înconjurată de o minunată grădină, în centrul orașului, lângă Biserica Sfântul Nicolae și Gimnaziul superior greco-oriental, unde era profesor. Locuința, înscrisă în Registrul cadastral în 1796 și pe Harta cadastrală a orașului din 1856 la numărul 329, este una dintre puținele construcții din secolul al XVIII-lea care mai există astăzi în Suceava, fostă proprietate a baronului armean Ariton Kapri. Lăsată moștenire celor doi fii, Johan și Georgi, a fost scoasă la vânzare pentru plata unor datorii urgente, cumpărată de Simion Florea Marian la 12 august 1886 și restaurată prima dată în perioada 1887-1889.

Clădirea adăpostește o valoroasă colecție memorialistică și documentară, dispusă în șase încăperi (mobilier de epocă, obiecte personale și de familie, cărți și periodice, manuscrise, corespondență, fotografii, documente personale, culturale, istorice…), reconstituind atmosfera de viață și de activitate creatoare în slujba culturii neamului românesc a preotului profesor Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, care a scris lucrări unice, opere de sinteză rămase până astăzi puncte de referință în cultura română: Poesii poporale din Bucovina (1869), Cromatica poporului român (1882), Ornitologia poporană română (1883, vol. I-II), Descântece poporane române (1886), Nașterea la români (1892), Nunta la români (1890), Înmormântarea la români (1892), Vrăji, farmece și desfaceri (1893), Satire poporane române (1893), Tradiții poporane române din Bucovina (1895), Sărbătorile la români (1898-1901, vol. I-III), Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), Legendele Maicii Domnului (1904), Hore și chiuituri din Bucovina (1910, ediție postumă), Botanica poporană română, vol. I-III (2008-2010, ediție princeps), scriind ca nimeni altul despre naștere, nuntă, înmormântare, sărbători creștine și necreștine, mitologie, descântece, vrăji și farmece, doine, basme, legende și tradiții istorice, cromatică, ornitologie, entomologie, botanică și zoologie, influențând generații de cercetători în domeniu.