Cetatea de Scaun a Sucevei (Suceava)

Moldova este ținutul voievozilor viteji și curajoși care au știut cum să apere libertatea țării. Printre ei, voievodul Petru I Mușat (1375-1391) cel care a pus bazele sistemului de apărare al țării Moldovei. El este domnul care transferă capitala Modovei de la Siret la Suceava și construiește Cetatea de Scaun. Prima menționare oficială a Cetății datează din data de 10 Februarie 1388.

Domnitorii care i-au urmat au mai făcut modificări asupra cetății, cele mai importante consolidări fiind realizate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), considerat un erou de legendă. Astfel, este construit un zid de apărare care înconjoară fortul mușatin, este săpat un șanț de apărare adânc de aproximativ zece metri și cu o lățime de aproximativ 30 de metri, șanț care nu a fost umplut cu apă. Intrarea în cetate se făcea pe latura de Est a fortăreței, pe un pod de lemn, care avea o parte fixă și una mobilă. O machetă a podului mobil o puteți observa într-un bastion de la intrarea în Cetate.

În timpul lui Ștefan cel Mare au fost trei atacuri asupra Cetății de Scaun: în 1476 au venit turcii în frunte cu Mahomed II, în 1485 turcii au fost conduși de Baiazid II, iar în 1497 polonii l-au avut în frunte pe regele Ioan Albert, dar Cetatea nu a fost cucerită. În schimb, în urma unui complot din anul 1538, în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546), boierii trădători au deschis poarta Cetății în fața sultanului turc Suleiman Magnificul, moment în care a fost descoperit și tezaurul țării. Expoziția permanentă din cetate vă oferă o imagine  a camerei unde a fost ascuns tezaurul.

În anul 1564, Alexandru Lăpușneanul (1552-1561) (1564-1568) distruge cetatea și mută capitala Moldovei la Iași.

După această dată, cetatea a fost renovată și a mai fost folosită de domni. De exemplu, în timpul domnului Eustratie Dabija (1661-1666), în cetate a funcționat o monetărie.

În anul 1675, din ordinul turcilor, cetatea este distrusă. Nemaifiind reparată, cetatea devine carieră de piatră. Finalul tragic al cetății durează până în 1895, când au loc primele săpături arheologice ce au vizat redescoperirea și punerea în valoare a construcției.

Între anii 2010-2015 la Cetatea de Scaun s-au întreprins lucrări de reabilitare și consolidare în urma unui proiect cu finanțare europeană. A fost refăcută partea nordică, poarta de intrare, încăperile de la parterul fortului mușatin și o parte dintre bastioanele zidului de apărare. Din lipsă de informații nu s-a realizat în totalitate planimetria și volumetria monumentului.

În Cetatea de Scaun au fost amenajate expoziții muzeotehnice permanente în care regăsim, pe lângă materialul informativ scris și audio-video și momente interactive pentru vizitatori. Majoritatea încăperilor cu exponate și tehnică muzeistică au o altă destinație, răspunzând astfel cerințelor vizitatorilor; sala voievozilor, sala tezaur, monetăria, camera armelor, lapidarium… în care sunt amplasate replici de arme, monede, tezaur, scuturi, tronuri. Vizitatorii pot asculta, încă de la intrarea în Cetate o poveste care derulează în trei încăperi, pot afla genealogia mușatinilor sau istoria Cetății de Scaun cu ajutorul videoproiecțiilor. Odată cu lăsarea întunericului la Cetate, pe zidurile exterioare și interioare, asistăm la 16 videoproiecții care redau în îmagini alb-negru și sunete scene de luptă sau din viața cotidiană din cetate.