Județul Suceava » Locuri » Mănăstiri » Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586.

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Considerată de istoricul de artă francez Paul Henry ca „testamentul artei moldovenești din secolul al XVI-lea”, mănăstirea Sucevița este ctitoria familiei boierești Movilă, cu un rol important în istoria României, Ucrainei și Poloniei.

Istoric

Tradiția așază pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Prima ctitorie a familiei Movileștilor, care a precedat actualului complex mănăstiresc, a fost o biserică mai modestă, datând din preajma anului 1581.

Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitoria comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII).

În timpul domniei lui Petru Șchiopul (1582-1591), frații Movilă, ajungând sfetnicii voievodului și având o situație economică prosperă, încep construirea unei mănăstiri de amploare. Prima clădire ridicată a ansamblului a fost biserica zidită între anii 1582-1584. În 1584, Gheorghe Movilă, episcop de Roman, sfințește mănăstirea Sucevița.

După venirea pe tronul Moldovei, în 1595, Ieremia Movilă adaugă bisericii două pridvorașe, amplasate la intrarea în biserică pe laturile de nord și de sud, zidurile și turnurile de incintă, care conferă mănăstirii înfățișarea de cetate medievală, o casă domnească, ale cărei ruine se mai văd pe latura de nord a complexului, precum și chilii pentru călugări.

Caracteristici unice și remarcabile

Culorile predominante în care sunt pictate peste o sută de scene cu figuri umane sunt verdele smarald („verdele de Sucevița”), roșu și aurul. Frescele sunt impresionante pentru picturile minunate, însuflețirea peisajelor și umanizarea temelor religioase, care se regăsesc în peisajul natural moldovenesc. Nuanțele de verde și roșu domină scenele și sunt exemple clasice de folosire a culorii în scopul evocării emoțiilor. Verdele este culoarea atribuită Duhului Sfânt, simbolizând înnoirea duhovnicească.

Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Incinta este un patrulater (100×104 metri) de ziduri înalte (șase metri) și groase (trei metri) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei).

Celebra „Scara Virtuților” este una dintre cele mai cunoscute scene pictate, vizibilă încă de la intrare, care a consacrat mănăstirea până astăzi. Unicitatea monumentului este dată și de pictura exterioară a cărei strălucire a rezistat, timp de aproape patru veacuri, vremilor și intemperiilor și tocmai de aceea, alături de celelalte monumente din nordul Moldovei, reprezintă valoroase repere în istoria artei universale.

Ce se poate vizita

Vizitatorii pot admira:

  • biserica principală – cu pictura interioară și exterioară excepțională;
  • muzeul mănăstirii – Mănăstirea Sucevița posedă o colecție de obiecte, de certă valoare artistică și culturală, expuse în actualul muzeu, fosta sală de consiliu a mănăstirii, situată pe latura de est a incintei. Printre exponate se remarcă câteva broderii de valoare excepțională, datând din secolele XV-XVI-lea, din vremea lui Ștefan cel Mare și Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint, mătase și perle;
  • incinta fortificată – cu turnurile de apărare și zidurile medievale;
  • ruinele casei domnești – pe latura de nord a complexului;
  • chiliile și paraclisele – elemente arhitecturale specifice.

Durata recomandată pentru vizitare

1,5 – două ore pentru o vizitare completă care include biserica, muzeul și explorarea incintei fortificate.

Mențiuni

Parcarea este peste drum de mănăstire.

Are magazin de suveniruri.

O cărare ascunsă prin iarba deasă te va purta spre culmea dealului din spatele mănăstirii. Efortul urcușului vă va fi răsplătit cu o panoramă deosebită. Un traseu ceva mai lung presupune ascensiunea pe Dealul Furcoi.

Se recomandă să fi respectuos și te îmbraci în mod corespunzător. Femeile ar trebui să poarte fuste lungi și să-și acopere capul, în timp ce bărbații ar trebui să poarte pantaloni lungi și să evite îmbrăcămintea nepotrivită.

Biserica mare este folosită numai în sezonul cald, în rest fiind ținută închisă pentru conservare. Perioada optimă de vizitare este primăvara și vara când toate spațiile sunt accesibile.

Situri UNESCO

  • Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Sucevița
    Cod: LMI SV-II-m-A-05651.01

Monumente istorice

  • Mănăstirea Suceviţa
    SV-II-a-A-05651
    secolul XVI
  • Biserica Învierea Domnului
    SV-II-m-A-05651.01
    1583-1586
  • Chilii
    SV-II-m-A-05651.02
    secolul XVI
  • Paraclis
    SV-II-m-A-05651.03
    1583-1586
  • Turnuri de NE şi NV
    SV-II-m-A-05651.04
    secolele XVI-XVII
  • Zid de incintă
    SV-II-m-A-05651.05
    secolul XVI-XVII

Program de vizitare

–

Tarife de vizitare

–

Contact

satul Sucevița, comuna Sucevița, județul Suceava, România

Scroll to Top