Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera (Suceava)

Prima bibliotecă publică a oraşului Suceava a fost inaugurată la 12 Decembrie 1923, purtând titulatura de Bibliotecă Centrală a Sucevei.

Oricum, înainte de această dată au existat micile biblioteci ale societăţilor Şcoala Română, Clubul Român, Reuniunea muzical-dramatică Ciprian Porumbescu, Casa Naţională, precum şi a Liceului Ştefan cel Mare. De asemenea, cărturarii suceveni Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, şi Vasile Bumbac aveau cele mai bogate biblioteci particulare din oraş.

În acest context, iniţiativa întemeierii unei biblioteci publice centrale în Suceava şi a unor filiale, cabinete de lectură, case de citire în perimetrul judeţului a aparţinut Societăţilor culturale Şcoala Română şi Casa Naţională. Astfel, din veniturile celor două societăţi au fost alocate fonduri importante, achiziţionându-se, pentru început, o serie de cărţi româneşti de la profesorii A. Daschevici şi N. Tarasievici.

Fondul iniţial de publicaţii a fost de aproximativ două mii volume, la care se adăugau cele mai bune reviste şi publicaţiuni periodice româneşti, însă în perioada interbelică biblioteca publică suceveană a primit numeroase donaţii de la o serie de intelectuali bucovineni, ajungându-se ca în 1944 să se dispună de peste 15.000 volume (cărţi, seriale şi periodice). În primăvara anului 1944 oraşul a fost evacuat, iar biblioteca, adăpostită de impunătoarea clădire a Casei Naţionale, a fost închisă, inventarele fiind pierdute. Au urmat șase ani (1944-1950) în care biblioteca nu a funcţionat iar fondul de carte a fost purificat ideologic, distrus, furat. A fost reînfiinţată în 1950, purtând succesiv titulaturile: raională, centrală, regională, municipală (1968-1974) şi judeţeană (începând in 1974). Din 1993 poartă titulatura de Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera.

În decursul timpului, biblioteca a funcţionat în mai multe localuri din Suceava, azi dărâmate, după 1965 mutându-se într-o parte a actualului sediu, la care s-a adăugat în 1988 clădirea fostului Hotel Parc. Astfel s-a ajuns ca, în prezent, spaţiul în care funcţionează biblioteca judeţeană să fie format din 55 de încăperi (birouri, depozite, săli de lectură, ateliere) sediul central, şi câte trei încăperi cele două filiale din cartierele Obcini şi Burdujeni.

În ceea ce priveşte colecţiile bibliotecii şi dinamica creşterii acestora pe parcursul a peste jumătate de secol, situaţia se prezintă după cum urmează:

• 9.030 volume în 1952;
• 74.855 volume în 1962;
• 139.541 volume în 1972;
• 277.000 volume, dintre care 12.500 seriale şi periodice şi 10.000 unităţi audio-vizuale în 1990;
• 430.917 unităţi bibliografice (cărţi, seriale şi periodice, documente audio-vizuale sau digitale) la 1 Ianuarie 2016.