Astăzi, 1 aprilie 2026, se împlinesc 85 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă.

Comemorarea victimelor represiunii sovietice a fost marcată prin ceremonii religioase și depuneri de coroane atât în Ucraina, la memorialul din Pădurea Varnița, cât și în România, la Putna, Frătăuții Noi și Suceava.

Tragedia din 1 Aprilie 1941

În primăvara anului 1941, pe fondul ocupării nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică, mii de români din 16 sate de pe Valea Siretului au încercat să se refugieze în România.

Stimulați de zvonuri privind deschiderea graniței, peste trei mii de oameni au format o coloană pașnică, purtând însemne religioase și cruci din cetină.

La doar trei kilometri de frontieră, în locul numit Varnița, grănicerii sovietici au deschis focul cu mitraliere asupra mulțimii.

Masacrul a fost unul sistematic: bătrâni, femei și copii au fost secerați, iar răniții au fost îngropați de vii în gropi comune, terenul fiind ulterior arat și plantat cu molizi pentru a șterge urmele atrocității.

Represiunea sovietică și deportările masive

Masacrul de la Fântâna Albă a fost doar o parte a politicii de teroare impuse după aplicarea Pactului Ribbentrop – Molotov.

Între 1940 și 1953, populația românească din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța a fost supusă unor valuri succesive de arestări și deportări în Siberia și Kazahstan.

Doar în noaptea de 12 spre 13 Iunie 1941, mii de familii au fost ridicate din casele lor. Suferința a fost amplificată de foametea organizată din anii 1946-1947, cauzată de confiscarea abuzivă a grânelor de către autoritățile sovietice.