Consiliul Județean Suceava a anunțat deschiderea procedurii de transparență decizională pentru un proiect de importanță simbolică majoră: însușirea proiectului de stemă a județului.
Inițiativa legislativă aparține președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, și vizează respectarea prevederilor legale privind heraldica teritorială.
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei județului Suceava
Descrierea stemei. Stema județului Suceava se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roșu, cinci piscuri rotunjite, ieșind din vârful scutului, de argint. Din cel din mijloc se ridică o cruce de același metal, triplă, cu brațul median mai lung, iar celelalte egale. Crucea este flancată de doi lei afrontați, de aur, cu limbi roșii, ale căror labe inferioare se reazemă pe piscurile mai apropiate, respectiv pe brațul inferior al crucii, în vreme ce labele superioare susțin trunchiul crucii, respectiv o coroană voievodală de aur, amplasată deasupra crucii.
Semnificațiile elementelor însumate ale stemei:
- Scutul roșu – apanaj al caselor domnești, regale sau imperiale, culoarea roșu reprezintă autonomia județului și, în același timp, legătura cu vechile steme domnești și mitropolitane moldave;
- Crucea cu trei brațe – plasată central, evocă rolul istoric al Sucevei ca reședință veche a Mitropoliei Moldovei sub domnia marilor voievozi, ca semn al credinței și autorității bisericești;
- Cele cinci piscuri stilizate, argintii – simbolizează relieful, peisajul natural local, respectiv munții și dealurile, caracteristice județului;
- Doi lei aurii, afrontați, cu limbi roșii – simbolizează curajul, puterea, protecția și confirmă statutul județului; aceștia țin cu labele superioare o coroană voievodală de aur, deasupra crucii;
- Coroana voievodală – susținută de lei, face legătura cu fosta Cetate de Scaun de la Suceava, evocă suveranitatea moldovenească și exprimă dreptul de a deține autoritate regională.
Consultarea populației și transparența procesului
„Stemele țării și ale unităților administrativ-teritoriale reprezintă semne heraldice supreme, cu importanță deosebită, imaginile ce le compun evocând, după caz, istoria, tradițiile, relieful, ocupațiile principale ale locuitorilor și trezind sentimente patriotice și de apartenență.
După primul război mondial și înființarea statului unitar român la 1 Decembrie 1918, a urmat un proces de unificare a sistemelor legislative și administrative existente în toate provinciile românești. În baza Constituției României din anul 1923, prin Legea nr. 95 din 14 iunie 1925 pentru unificarea administrativă, s-au stabilit, ca structuri administrativ-teritoriale de bază, cu personalitate juridică, județul și comuna. Stemele județelor au fost elaborate astfel încât să corespundă tradițiilor istorice, precum și transformărilor politico-sociale ale vremii. În Monitorul Oficial numărul 222 din 8 Octombrie 1928 a fost publicat Decretul pentru fixarea stemelor județene.
În anul 1938 a avut loc o nouă reorganizare administrativă, având la bază „provincia”, numită apoi „ținut”, grupând aproximativ 20 de județe, formele de organizare ale administrației locale rămânând, în general, aceleași în perioada următoare. Județele și-au recăpătat personalitatea juridică după dispariția ținuturilor, prin Legea nr. 577 din 22 septembrie 1940.
În această perioadă, stema Județului Suceava se compunea dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în câmp roșu, cu cinci piscuri rotunjite, de argint. Pe cel din mijloc se înalță o cruce cu trei brațe, flancată de doi lei afrontați, de aur, cu limbi roșii, ale căror labe inferioare se reazemă pe piscurile mai apropiate, respectiv pe brațul inferior al crucii, în vreme ce labele superioare susțin trunchiul crucii, respectiv o coroană voievodală de aur, amplasată deasupra crucii.
Stema actuală a Județului Suceava, aprobată prin Hotărârea Guvernului României numărul 684/1998, este asemănătoare cu cea din perioada interbelică, evocând cadrul natural în care s-a ctitorit Cetatea de Scaun a voievozilor Moldovei, având însă doar trei din cele cinci piscuri, cruce simplă în loc de una cu trei brațe, cromatica scutului cu piscurile fiind în prezent albastru – galben.
Reinstituirea stemei interbelice a Județului Suceava este necesară, deoarece simbolizează trecutul istoric al județului, în care se află vechiul oraș de reședință al Domnilor Moldovei.
Având în vedere importanța păstrării simbolurilor heraldice cu semnificație istorică pentru județul nostru, precum și faptul că elementele ce compun stema interbelică corespund realităților social-culturale actuale, a fost inițiat proiectul de hotărâre privind însușirea proiectului de stemă a Județului Suceava, în forma prezentată, pe care îl supun dezbaterii și aprobării plenului consiliului județean”, a declarat Gheorghe Șoldan.
Conform anunțului oficial numărul 37790 din 19 Noiembrie 2025, instituția a demarat procesul de consultare publică, oferind cetățenilor posibilitatea de a se implica activ. Documentația completă, care include referatul de aprobare și raportul direcției de specialitate, este disponibilă pentru consultare atât la sediul instituției, cât și online, pe website-ul cjsuceava.ro, la secțiunea „Transparență Decizională”.
Cum se pot trimite propunerile
Sucevenii care doresc să transmită sugestii, opinii sau recomandări cu privire la acest proiect de act normativ o pot face până la data limită de 18 Decembrie 2025.
Modalitățile de transmitere a propunerilor sunt:
- online: prin completarea formularului disponibil pe site-ul instituției sau prin e-mail la adresa ancuta.colban@cjsuceava.ro;
- fizic: prin poștă sau direct la registratura Consiliului Județean Suceava (camera P37), de luni până joi între orele 8:00 – 16:30 și vineri între 8:00 – 14:00.
Contextul legal și administrativ
Proiectul face referire la Legea numărul 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, care stipulează că autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice proprii. Stemele județelor se aprobă de către Guvern, însă pasul premergător obligatoriu este propunerea și însușirea acestora de către consiliul județean, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.



