Primăria Municipiului Suceava a transmis o nouă poziție publică în chestiunea noului stadion al echipei ACS Municipal Cetatea 1932 Suceava.
De data aceasta, comunicatul are un caracter constructiv și propune o soluție concretă — înființarea unui grup de lucru mixt cu Consiliul Județean Suceava, pentru analiza variantelor strategice și a cadrului legislativ.
Demersul este fundamentat pe patru modele naționale de succes — Craiova, Sibiu, Târgu Jiu și Târgu Mureș — care arată cum stadioanele moderne se construiesc prin parteneriat între administrațiile locale, județene și Compania Națională de Investiții.
Grup de lucru mixt pentru analiza variantelor
Reprezentanții Primăriei Suceava consideră că înființarea unui grup de lucru mixt, format din specialiști din cadrul Primăriei Municipiului Suceava și ai Consiliului Județean Suceava, reprezintă un pas necesar pentru analiza concretă a variantelor strategice și a cadrului legislativ în vigoare.
„Acest grup de lucru are rolul de a sprijini conducerea autorităților publice în identificarea celor mai eficiente soluții procedurale și legale, menite să maximizeze șansele de finanțare și implementare a unui obiectiv de investiții dorit atât de cetățeni, cât și de autorități”, se arată în comunicat.
Un demers cu interese împărtășite
Conform reprezentanților Primăriei, demersul este fundamentat pe interesul comun de dezvoltare a unei infrastructuri sportive moderne, împărtășit de Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Local, Consiliul Județean Suceava și de unitățile administrativ-teritoriale învecinate.
Totodată, acest model de colaborare poate constitui baza pentru extinderea parteneriatelor și către alte proiecte strategice, precum dezvoltarea unui parc industrial de mare anvergură.
Instrumente legale: asociațiile de dezvoltare intercomunitară
Legislația în vigoare oferă instrumente clare pentru realizarea unor astfel de investiții, în special prin înființarea de asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) sau de consorții administrative, reglementate de Codul Administrativ.
Aceste entități cu personalitate juridică s-au dovedit extrem de eficiente în zonele metropolitane.
În plus, Guvernul României derulează programe multianuale dedicate sprijinirii cooperării între unitățile administrativ-teritoriale, finanțate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Modelul Craiova: Stadionul „Ion Oblemenco”
Primăria Suceava prezintă patru modele naționale concrete pentru construirea unui stadion modern.
Primul este modelul Craiova, unde Stadionul „Ion Oblemenco” a fost realizat printr-un parteneriat strâns între Primăria Craiova și Compania Națională de Investiții (CNI).
Autoritatea locală a pus la dispoziție terenul complet eliberat de sarcini și a asigurat cofinanțarea de 10% din valoare pentru utilități și amenajări exterioare, în timp ce restul de 90% a fost acoperit de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării.
Modelul Târgu Mureș: cooperare instituțională pentru infrastructura de nișă
Al doilea exemplu invocat este Târgu Mureș, considerat un model de deblocare a fondurilor prin cooperare instituțională.
Complexul sportiv (care include Patinoarul Artificial și Sala Polivalentă) a necesitat parteneriate strategice și transferuri de administrare între Ministerul Tineretului și Sportului, Primărie și Consiliul Județean Mureș.
Această formulă a permis CNI să intervină cu bugete de peste 30 de milioane de lei pentru modernizări, preluând amplasamentele curate din punct de vedere juridic.
Modelul Sibiu: investiție de peste 42 de milioane de euro
Al treilea exemplu este Stadionul Municipal din Sibiu, o investiție masivă de peste 42 de milioane de euro, realizată prin cooperare la nivel județean și local.
Primăria Suceava îl descrie ca „un exemplu de asumare curajoasă unde bugetul local și cel județean s-au corelat pentru a susține etapele de execuție acolo unde axele guvernamentale erau suprasolicitate”.
Modelul Târgu Jiu: front comun pentru un stadion de 22 de milioane de euro
Al patrulea model invocat este Stadionul modern de la Târgu Jiu, evaluat la 22 de milioane de euro.
În acest caz, Consiliul Local și Consiliul Județean Gorj au creat un front comun pentru predarea amplasamentului către CNI, asigurând din surse locale toate rețelele de utilități și sistematizarea pe verticală a zonei.
„În acest context, întrebarea firească este: de ce nu și Suceava?”, se arată în comunicatul Primăriei.
Arhitectura parteneriatului propus pentru Suceava
Reprezentanții Primăriei propun un model concret pentru municipiul Suceava — constituirea unui consorțiu administrativ sau a unei asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), în care rolurile să fie clar partajate între parteneri.
Primăria Municipiului Suceava ar urma să participe cu terenul necesar investiției, complet viabilizat și liber de orice sarcini juridice. Consiliul Județean Suceava ar contribui la componenta investițională — cofinanțarea obligatorie a proiectului, amenajarea căilor de acces de interes județean și a utilităților majore.
Ministerul de resort ar sprijini proiectul prin includerea obiectivului pe lista de priorități naționale și prin alocări bugetare dedicate. Compania Națională de Investiții ar asigura grosul finanțării — peste 85–90% din valoarea totală —, ar derula procedurile de licitație și ar implementa lucrările de construcție propriu-zise.
Un model de dezvoltare regională
Prin această abordare integrată, șansele de realizare a unui stadion modern cresc semnificativ, iar Suceava se poate alinia la standardele marilor orașe din România.
„Este momentul ca Suceava să valorifice aceste oportunități și să demonstreze că poate deveni un model de dezvoltare regională prin colaborare, viziune și determinare”, se arată în concluzia comunicatului Primăriei Municipiului Suceava.