Satul Sadova – Pasul Mestecăniș

Sadova este un sat mirific. Cu case tradiționale cu un suflu tânăr dat de către localnici, magazine și birturi specifice zonelor rurale, satul se întinde pe circa 6 kilometri, oferind opțiuni nenumărate de cazare. Traseul coboară de la lacul Iezer, se continuă câteva sute de metri la stânga, pe șoseaua principală, până când se ajunge la o intersecție cu bornă, traseul mergând în dreapta pe Valea Ioanei, drum care se află pe partea dreaptă a direcției de mers. Lăsând casele în urmă, după nici un kilometru, se vede pe partea dreaptă a potecii, o carieră de piatră, de la care în jur de 100 metri este următoarea bornă. De acolo se traversează un râuleț urmând o ușoară urcare, tot înainte, cu o pădure tânără în partea dreaptă, care se oprește în niște poieni, fânațe cu flori de câmp colorate, imagine care va însoți drumețul până când drumul face stânga de la o stâncă mare ce se poate observa de la distanță, acesta rămânând în dreapta noastră. Prin poienițele de poveste, cu șure și gospodării de vară, se ajunge la o mică răscruce cu o stână în față, unde se urmează drumulețul de căruță din dreapta direcției de mers. Acesta urcă ușor, după care ajungem la următoarea bornă care e în culme. Mergem puțin în stânga și pe lângă niște gospodării se coboară abrupt lăsând gardurile gospodăriilor în dreapta traseului. Drumul se transformă într‑un fel de drum forestier, care merge când în dreapta, când în stânga pârâului sau chiar prin pârâu, care duce până în sat, la Fundu Moldovei. În sat (Fundu Moldovei) se ajunge la un drumuleț și se ia în dreapta, pe lângă niște case și garduri, se trece de câteva case și în final se iese la o crâșmă. De aici se vede primăria, la care trebuie să ajungă fiecare drumeț, să treacă de aceasta și la câteva sute de metri, pe partea opusă a drumului, se găsește Pensiunea „La Moară”. Aici traseul merge la dreapta din nou, pe un drum care va merge pe valea râului Arseneasa. La început se mai pot întâlni câteva gospodării, chiar și asfalt, dar se răresc treptat până când drumul părăsește civilizația și începe o nouă aventură printr‑o pădure răcoroasă și deasă, pe marcajele Via Transilvanica. Se urmează marcajele prezente de‑alungul traseului, care conduc vreme de circa patru kilometri până în niște poieni. Ca până acum, drumul spre aceste poieni, din localitatea din care pornește, urcă ușor. Din poienile respective, se merge pe coama dealului, de unde se pot admira peisaje superbe cu munții care străjuiesc de la distanță și vacile care pasc în liniște. La un moment dat, pârâul Arseneasa rămâne în urmă, iar după un kilometru pe coamă se face ușor dreapta, urmând o șerpuire fără alte urcări sau coborâri semnificative, până la Obcina Arseneasa și Vârful Mestecăniș. Se trece pe lângă o bază militară și se începe o coborâre lină spre pasul Mestecăniș. Ultimii doi kilometri se fac într‑o ușoară coborâre la umbră, până la șosea unde se află Cabana Mestecăniș (restaurant) și Pensiunea Luceafărul la DN 17.