Obcina Mare
Obcina Mare este o sub-grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului muntos al Carpaților Orientali.
Se întinde în nordul județului Suceava, pe teritoriul administrativ al localităților Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc și al comunelor Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița, Moldovița, Putna, Sadova, Vama și Vatra Moldoviței. Obcina Mare este situată între valea râului Moldovița la vest și Podișul Sucevei la est.
Obcina Mare face parte din situl de importanță comunitară Obcinele Bucovinei, declarat arie naturală protejată prin Ordinul numărul 2.387 din 29 septembrie 2011, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000.
Zona se remarcă prin biodiversitatea sa, întinse păduri de foioase și conifere, pajiști montane și prezența unor specii rare de plante ocrotite la nivel european. Obcina Mare reprezintă un spațiu emblematic pentru peisaje, fiind vestită pentru văile pitorești și satele tradiționale răsfirate pe culmile sale.
Istoric
Obcina Mare a fost de-a lungul timpului un important spațiu de păstorărie și exploatare forestieră.
Drumurile care traversează Obcina Mare au fost construite pentru asigurarea legăturii între așezările din zona montană și cele din depresiuni. Drumul național DN 17A, care traversează zona, a fost construit între 1949 și 1968, fiind finalizat de Întreprinderea de Construcții pentru Transporturi din Iași. În Pasul Ciumârna, la o altitudine de peste 1.000 de metri, se află monumentul Palma, ridicat în 1968 în cinstea drumarilor care au realizat șoseaua Sadova – Rădăuți. Acest monument, o mână îndreptată spre cer, simbolizează munca și efortul constructorilor care au lucrat aproape două decenii pentru finalizarea drumului peste obcine.
Începând cu 2011, Obcinele Bucovinei, incluzând Obcina Mare, au devenit parte din rețeaua Natura 2000, recunoscându-se astfel valoarea ecologică excepțională a zonei și necesitatea protejării habitatelor naturale și speciilor de floră și faună.
Caracteristici unice și remarcabile
Obcina Mare este formată din roci sedimentare cutate de tip fliș cretacic și paleogen, care includ gresii, șisturi bituminoase, calcare și argile.
Culmi prelungi cu altitudini ce scad de la nord la sud caracterizează această formațiune muntoasă. Cea mai înaltă culme este Vârful Sihloaia, cu 1.224 metri altitudine, urmat de Vârful Bobeica (1.207 metri), Vârful Scorușeț (1.223 metri) și Vârful Cornu. Altitudinile scad spre sud, ajungând la 899 metri în partea centrală (Vârful Holm) și 803 metri (Vârful Cacica).
Relieful Obcinei Mari se caracterizează prin numeroase culmi prelungi care depășesc altitudinea de 1.200 metri, separate de văi adânci și pârâuri cu apă limpede. Clima este răcoroasă și umedă, cu temperaturi medii anuale care variază între 6°C în văi și 2°C pe culmi, iar precipitațiile depășesc 1.000 milimetri anual.
Vegetația este dominată de păduri de fag cu brad în partea estică, păduri de amestec cu molid, brad și fag în zona centrală și păduri de molid în partea vestică. Pe culmile superioare se întâlnesc pajiști secundare dominate de specii caracteristice: păiuș roșu, țăpoșică și iarba vântului. Zona adăpostește specii rare de plante ocrotite, precum clopoțelul de munte, ruginița și curechiul de munte.
Fauna include specii de interes comunitar: ursul brun, lupul, pisica sălbatică, cocoșul de munte și ciocănitoarea de stejar. Rețeaua hidrografică este densă, cu numeroase izvoare și pârâuri care alimentează râurile Moldova și Moldovița.
Ce se poate vizita
Obcina Mare oferă vizitatorilor multiple obiective și experiențe.
Trasee montane. Zona dispune de o multitudine de trasee montane marcate, cu diferite grade de dificultate.
Monumentul Palma din Pasul Ciumârna. Situat la altitudinea de aproximativ 1.100 metri, acest monument din beton armat și fier, cu o înălțime de aproximativ șapte metri, reprezintă o mână îndreptată spre cer. A fost ridicat în 1968 în onoarea drumarilor care au construit DN 17A.
Peisaje montane și panorame spectaculoase: De pe culmile Obcinei Mari se pot admira vederi impresionante spre Depresiunea Moldoviței, Obcina Feredeului, Masivul Rarău și satele tradiționale.
Fauna și flora. Observarea păsărilor, identificarea plantelor rare și întâlnirea cu elemente de biodiversitate specifică ariilor protejate Natura 2000.
Satele tradiționale. Descoperirea arhitecturii tradiționale bucovinene, cu case din lemn și gospodării specifice zonelor de obcine.
Mănăstirile din apropiere. Gura Humorului oferă acces facil la mănăstirile pictate ale Bucovinei: Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Putna.
Durata recomandată pentru vizitare
Durata vizitării Obcinei Mari depinde de activitățile alese.
Drumeții pe trasee scurte (Gura Humorului – Vârful Piciorul Înalt): două-trei ore.
Trasee montane de dificultate medie: patru-șase ore.
Trasee lungi de creastă (Gura Humorului – Putna): opt-zece ore, recomandat în două etape
Vizitarea monumentului Palma cu oprire foto: 30 minute – o oră.
Explorarea zonei cu înnoptare în zonele montane sau în localitățile de la poalele obcinei: două-trei zile
Pentru o experiență completă care să includă drumeții, vizitarea obiectivelor culturale din apropiere și relaxare în natură, se recomandă alocarea a minimum 2-trei zile.
Mențiuni
Obcina Mare este traversată de drumul național DN 17A (Sadova – Rădăuți) care asigură accesul cu autoturismul. Există multiple puncte de acces din localitățile Gura Humorului, Moldovița, Vama, Putna și Sucevița. Parcare este disponibilă în localitățile de start ale traseelor și în anumite puncte de-a lungul drumurilor forestiere. Nu există parcări amenajate special pentru turism montan în zona culmilor.
Traseele montane sunt marcate cu diferite culori (bandă galbenă, bandă albastră, triunghi roșu). Via Transilvanica și Via Huțulca traversează zona Obcinei Mari, oferind experiențe de drumeție pe distanțe lungi.
Obcina Mare face parte dintr-o arie naturală protejată Natura 2000. Vizitatorii trebuie să respecte regulamentul ariei protejate: nu se permite cules plante, deranjarea animalelor sălbatice sau aruncarea deșeurilor. Zona poate prezenta pericole specifice mediului montan: schimbări bruște ale vremii, ceață densă, drumuri alunecoase după ploi. Există riscul de întâlnire cu fauna sălbatică, inclusiv urși. Se recomandă parcurgerea traseelor în grupuri și informarea prealabilă a apropiaților despre itinerariul ales.
Acoperirea telefoniei mobile este limitată în zonele montane.
Se recomandă verificarea prognozei meteo înainte de plecare.
Respectați proprietatea privată și nu blocați accesul pe drumurile forestiere.
Perioada optimă pentru drumeții în Obcina Mare este între mai și octombrie, când vremea este stabilă și temperaturile sunt plăcute. Lunile iunie, iulie și august oferă cele mai bune condiții pentru drumeții, cu vegetație înflorită și zile lungi. Toamna (septembrie-octombrie) aduce peisaje spectaculoase cu frunzișul colorat. Iarna, traseele sunt accesibile doar drumeților experimentați, dotați cu echipament specific pentru condiții de iarnă și zăpadă.