Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (Suceava)

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a fost construită în perioada 1514-1522.

Biserica mănăstirii are hramurile Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an în data de 23 aprilie) și Sfântul Ioan cel Nou (sărbătorit în fiecare an în data de 24 iunie).

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților (din 1991).

Aici se află moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuți (fosta catedrală mitropolitană a Moldovei).

Ansamblul mănăstirieste formată din cinci obiective:

• Biserica Sfântul Gheorghe – datând din 1514-1522;
• Clisiarnița – paraclis – datând din 1629;
• Stăreția – datând din secolul al XIX-lea;
• Corpul de chilii – datând din secolul al XIX-lea;
• Turnul clopotniță – datând din 1589.

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica Sfântul Gheorghe din cadrul mănăstirii, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Voroneț și Sucevița), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.