Muzeul Etnografic Hanul Domnesc (Suceava)

Clădirea, atestată documentar în anul 1627, a fost casa lui Miron Barnovschi, domnitorul Moldovei, care a donat-o Mitropoliei Sucevei pentru a fi transformată în  han, iar veniturile obținute să fie folosite pentru luminatul la sfintele moaște. Construcția a fost consemnată în registrul delimitării proprietăților din anul 1786, ca locuință pentru membrii familiei imperiale când veneau la vânătoare.

Către sfârșitul secolului al XVIII-lea clădirea a fost cumpărată de către baronul Kapri, iar la 1856 figura în planul Suceavei sub denumirea Hanul Domnesc, pe strada Kaprigasse.

După 1918, Hanul Domnesc devine proprietate particulară, iar în anul 1962 este trecut în proprietatea statului în vederea restaurării și încadrării lui în urbanistica orașului Suceava.

Restaurarea clădirii s-a făcut între 1962-1966 de la nivelul pivniței până la acoperiș, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură medievală moldovenească. În anul 1968 a fost deschisă prima expoziție permanentă de etnografie structurată pe categorii etnografice, iar în anul 1982, expoziția permanentă a fost reorganizată după alte criterii muzeografice și anume prezentarea celor șase zone etnografice ale județului Suceava (Fălticeni, Humor, Dorna, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Suceava), parte din ele păstrate și astăzi la etajul clădirii.  Aceste zone se delimitează prin particularitățile decorative ale compozițiilor și preferințelor cromatice, regăsite pe costume și țesături, prin ocupațiile și meșteșugurile tradiționale sau prin obiceiurile specifice.

Reorganizarea parterului, finalizată în 2003 reconstituie un han din perioada secolelor XVIII-XIX, care găzduia oaspeți de seamă, dregători, negustori, ce străbăteau drumurile comerciale și se opreau în târgul Sucevei.

Atmosfera de epocă este ilustrată prin reconstituirea mijloacelor de încălzit, completată de țesăturile de interior, obiectele de ceramică sau piesele legate de transport și vanătoare din acea perioadă.

Prezentarea interactivă, autetenticitatea obiectelor expuse redau bogăția, unicitatea și valoarea de patrimoniu a colecțiilor etnografice din muzeu, imagine a culturii și civilizației din Bucovina.